Creşterea salariilor bugetarilor şi reducerea CAS, măsuri care ar putea fi aplicate în anul electoral 2012, reprezintă totuşi un efort bugetar al statului de un miliard de euro. De unde vor veni banii?
Subiectul majorării salariale şi cel al reducerii CAS – domeniu în care angajatorii din România trebuie să suporte unele din cele mai înalte cote de impozitare din Europa – au înfierbântat din nou clasa politică. Cele două măsuri, dacă vor fi aplicate concomitent, ar reprezenta pentru bugetul statului un efort de un miliard de euro. Potrivit decla-raţiilor făcute zilele trecute de către ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, costul unei creş-teri a salariilor în sectorul public cu 16%, procent ce ar asigura aducerea acestora la nivelul anterior crizei, după ce acestea au mai fost majorate o dată cu 15%, este de 2 miliarde de lei. Nici micşorarea CAS cu 5% nu ar fi mai ieftină. Pentru aplicarea acestei măsuri statul ar trebui să facă rost de 2,3 miliarde lei. O decizie privitoare la aceste ajustări va fi luată în aprilie, când se vor cunoaşte rezultatele primului trimestru.
De unde bani pentru cele două măsuri?
Sumele ce trebuie găsite de stat, în oricare dintre ipoteze, respectiv creşterea salariilor sau micşorarea CAS, sunt considerabile. Împreună, ele reprezintă aproape 1% din PIB, fiind egale cu jumătate din deficitul bugetar planificat pentru 2012, de 1,9%din PIB. Potrivit declaraţiilor oficiale din ultimele zile, sumele necesare ar putea fi obţinute din combaterea evaziunii fiscale, din sporirea veniturilor bugetare ca urmare a creşterii economice şi din diminuarea cheltuielilor cu împrumuturile statului.
După cum a precizat şi preşe-din-tele, România a început să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale. „Un aspect care era important să fie lămurit până la luarea deciziei de revenire la salariile anterioare a fost legat de capacitatea de a ne finanţa datoria externă de pe pieţe, mai ales că aceasta era, la 1 ianuarie, în proporţie de 90 la sută, datorie pe termen scurt, adică pe un an sau mai puţin de un an. Ce s-a putut constata în aceste trei luni: că ne putem finanţa de pe pieţele externe, că se îmbunătăţesc condi-ţiile de finanţare atât de pe piaţa internă, cât şi de pe piaţa externă. (…) Acum avem convingerea că ne putem finanţa, că putem trage mult mai bine banii europeni faţă de 2011 pentru că este un mare număr de proiecte aprobate de Bruxelles”, a conchis Băsescu. Potrivit acestuia, România are în prezent un CDS (Credit Default Swap – cost de asigurare a creditelor) de 340 de puncte, adică egal cu cel de dinaintea crizei. O scădere de 100 de puncte a indicatorului ar semnifica faptul că dobânzile plătite la un credit pot fi mai mici cu 1%. În cazul împrumuturilor în valoare totală de 15 miliarde de euro pe care România le angajează în 2012, cheltuielile cu dobânzile scad cu 150 milioane de euro.
Combaterea evaziunii fiscale
O sursă posibilă de creştere a veniturilor la buget, ce ar permite acorarea majorărilor salariale sau reducerea CAS ar putea fi creşterea încasărilor prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Recent, premierul Mihai Ungureanu a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicate în combaterea evaziunii să aducă la buget 2 miliarde de euro în termen de două luni. Creşterea economică menţionată de preşedinte se poate dovedi însă insuficientă pentru asigurarea miliardului necesar. Deoarece veniturile bugetului sunt puţin peste 30% din PIB, o creştere a veniturilor cu un miliard de euro e posibilă dacă PIB creşte cu 3 miliarde de euro. Asta ar însemna o creştere economică de peste 2% din PIB, în condiţiile în care nivelul pentru 2012 este prognozat la 1,6% de către Comisia Europeană.
De ce sunt rezervaţi economiştii
Economiştii privesc cu rezervă oportunitatea majorărilor salariale. „Măsura este politică şi atunci nu se mai pune problema de unde vor face rost de bani”, spune Florin Cîţu, membru al Grupului de Economie Aplicată (GEA). În opinia sa, majorarea nu ar trebui efectuată deoarece sectorul bugetar rămâne în continuare supradimensionat şi nerestructurat. Dacă se va dori, banii ar putea fi obţinuţi din menţine-rea arieratelor bugetare (amânarea plăţilor pe care companiile de stat trebuie să le facă), printr-o colectare agresivă a veniturilor la buget de către Fisc sau prin împrumuturi ale statului. Deoarece acestea ar începe să fie plătite de abia din 2013, ele nu ar apărea la deficitul bugetar din acest an, însă ar fi plătite în anii viitori, spune economistul.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, afirmă că economia a crescut în 2011 cu mai mult de 2%, ceea ce a dus la constituirea unui spaţiu fiscal, dar rămâne la părerea că aparatul bugetar nu a fost suficient restructurat şi îşi menţine estimarea că surplusul de personal s-a situat la 400-500.000 de salariaţi, din care au fost disponibilizaţi mai puţin de jumătate.
Ionuţ Dumitru, şef al Consiliului Fiscal, afirmă cu nu e împotriva majorărilor, însă că acestea nu trebuie să încalce legea respon-sabilităţii fiscal-bugetare. Potrivit legii, nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, moment ce coincide cu alegerile parlamentare din toamnă.
CAS mai mic sau salarii mai mari?
Cât priveşte dilema „salarii mai mari sau CAS mai mic” părerile sunt împărţite. Potrivit preşedin-telui Traian Băsescu, nu e momentul reducerii CAS, deoarece o astfel de măsură ar creşte deficitul bugetului de pensii, aflat deja la un nivel considerabil, de 3,6 miliarde euro. Dimpotrivă, majorarea salariilor ar stimula consumul şi ar aduce mai mulţi bani la buget, printre altele şi din majorarea TVA colectată.
Valentin Lazea, economistul şef al BNR, pledează pentru micşo-rarea CAS. Întrucât reducerea CAS-ului produce locuri de muncă, el afirmă că soluţia preferabilă este această diminuare. „Normal că, cei care decid, pot avea alte preferinţe”, spune Valentin Lazea. România nu îşi permite însă să aplice ambele măsuri. Dacă vor fi rezultate financiare bune în primele luni ale anului, atunci se va pune problema fie a majorării cu câteva procente a salariilor, fie alternativ, şi nu concomitent, a reducerii CAS-ului.
Reducerea CAS este susţinută şi de un alt economist al GEA. Liviu Voinea propune o diminuare a CAS, concomitent cu o majorare a salariului minim pe economie, astfel încât să se conserve veniturile statului la fondul de pensii.
