Un document-cheie pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România propune, în forma sa iniţială, construirea a nu mai puţin de 3.300 kilometri noi de autostradă. Efortul bugetar presupus ar fi de minimum 16 miliarde euro, însă cu aceşti bani am ajunge la densitatea medie a reţelei de autostrăzi din UE.
România ar avea nevoie de aproximativ 3.300 kilometri de autostradă noi, pe lângă cei existenţi sau aflaţi în lucru, la care se adaugă un necesar de 800 kilometri de drumuri expres (similare cu autostrăzile, dar fără benzi de staţionare), potrivit primei forme de lucru a Masterplanului Transporturi, document-cheie pentru dezvoltarea infrastructurii din acest domeniu şi a cărui formă finală va fi definitivată la începutul anului 2014.
Realizarea reţelei propuse nu va fi însă ieftină şi, chiar dacă ar fi absorbite integral alocările financiare ale Uniunii Europene, costruirea reţelei nu ar putea avea loc decât în câteva zeci de ani. „Nici Spania nu a ajuns la actuala sa reţea doar într-un exerciţiu financiar al Uniunii Europene”, spune Cătălin Vătafu, fost director în cadrul Ministerului Afacerilor Europene.
La un preţ minim de realizare a unui kilometru de autostradă de 5 milioane euro, cât a rezultat din ultimele licitaţii organizate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), realizarea reţelei de autostrăzi ar costa peste 16 miliarde de euro, adică 13% din PIB-ul anual curent sau o treime din veniturile bugetare ale României pe un an. Cei 3.300 de kilometri propuşi a fi realizaţi ne-ar aduce însă la media europeană a densităţii de autostrăzi. Investiţiile ar ridica indicatorul kilometri de autostradă la 1.000 kilometri pătraţi la 16 (de la 2 kilometri de autostradă la 1.000 kilometri pătraţi în prezent), în condiţiile în care, potrivit biroului Eurostat, nivelul mediu din UE 27 este de 15,7 kilometri la 1.000 kilometri pătraţi.
Potrivit Eurostat, zonele europene cele mai dense, din acest punct de vedere, sunt Bremen (Germania), regiune în care densitatea este de 185 kilometri la 1.000 kilometri pătraţi, în timp ce oraşul cu cea mai mare densitate de autostrăzi învecinate este Lisabona (222 kilometri la 1.000 kilometri pătraţi).
În documentul afişat pe site-ul autorităţii care se ocupă de managementul fondurilor europene destinate ameliorării reţelei de transport din România (AMPOST) se arată că planul naţional de construcţie de drumuri a fost aprobat de Guvern şi că de acesta se va ţine cont în elaborarea masterplanului.
Nu se precizează însă când vor fi gata toţi aceşti kilometri, iar planurile par a nu fi corelate cu posibilităţile financiare. Cu toate acestea, orizonturile de timp luate în calcul în redactarea documentului sunt anii 2015, 2020 şi 2030.
În prezent, doar câteva din proiectele de pe harta şoselelor sunt deja finalizate sau se află în curs de execuţie. România are în prezent circa 506 kilometri de autostrăzi, dintre care însă doar circa 350 de kilometri au fost inauguraţi în ultimii 23 de ani, astfel că până la construcţia şoselelor prezentate în masterplan ar mai putea dura alte câteva zeci de ani.
16 kilometri de autostradă la 1.000 kilometri pătraţi de teritoriu reprezintă media densităţii autostrăzilor în UE, indicator pentru a cărui atingere ar trebui să alocăm cel puţin 16 miliarde euro.
