Tratatul Fiscal al UE, a cărui adoptare la nivelul României a fost votată ieri de coaliţia de guvernare, trebuie semnat de noi însă totodată trebuie făcute anumite particularizări ale acestuia, dealtfel permise de acesta în forma elaborată la nivelul UE, spun unii economiştii Cât priveşte tratatul în sine, specialiştii se raportează diferit la el. Unii consideră că este bun şi disciplinează guvernanţii care au aruncat până acum deseori cu bani fără rost, în timp ce alţii afirmă că evoluţiile economice vor avea de suferit.
Datori la Fondul european de stabilitate cu miliarde de euro
Dacă tratatul va fi semnat în forma actuală, propusă de iniţiatorii lui din zona Euro, România va trebui să înceapă a contribui la Fondul de stabilitate cu sume importante de bani, pe care nu şi le va permite. Dacă spre exemplu Portugalia va intra în dificultate va trebui să contribuim un miliard de euro, exemplifică Liviu Voinea, economist în cadrul Grupului de Economie Aplicată (GEA).
Există şi alte două capitole ce trebuie ajustate. Unul dintre acestea este PIB-ul potenţial, respectiv capacitatea de creştere a acestuia. Indicatorul este folosit la calcularea deficitului structural. Deoarece rezultatele ultimilor ani au fost dezastruoase, sunt toate şansele să fie luat în calcul un PIB potenţial mic pentru următorii ani, iar raportarea deficitului efectiv la un PIB potenţial mic ar duce la o pondere mare a acestui deficit, peste limita de 0,5% convenită.
Ultimul capitol unde Liviu Voinea crede că trebuie obţinute derogări este cel al ţintei de 0,5% pentru deficitul structural. Acesta este definit ca fiind diferenţa între deficitul efectiv obţinut într-un an şi cel ciclic, aferent situaţiei conjuncturale de creştere sau scădere economică din anul respectiv. ” Dacă nu cerem, limita de 0,5% devine obligatorie pentru 2013. Nu este realist. Germania s-a angajat, într-adevăr prin Constituţia sa, să reducă deficitul structural la 0,35% însă până în 2016″, spune el. România trebuie să obţină o derogare pentru atingerea acestui indicator în cinci ani, spune el. „Cerem cinci ani să obţinem trei”, explică Voinea.
Toate aceste chestiuni nu trebuie negociate. Statele semnatare pot face observaţii şi pot decide să îşi însuşească doar partea ce le convine a prevederilor din Tratat. „Este cum s-a întâmplat şi cu eliminarea graduală a tarifelor vamale în momentul aderării la UE. Dacă ar fi fost eliminate pe loc, nu ar mai fi existat producători români”, afirmă el.
Fără a o spune explicit Liviu Voinea lasă să se înţeleagă că Tratatul la nivelul ţărilor UE este mai bun decât nimic. „E insuficient, e ca şi cum trăieşti într-o cutie de carton şi vrei să o decorezi feng-shui”. Una dintre problemele grave este că UE are nevoie de creştere economică, iar tratatul face puţin din acest punct de vedere.
Cîţu: Un Tratat care să ajute economic România
Florin Cîţu, fost economist-şef al ING, nu crede în derogări dar afirmă că „ar trebui să semnăm ceva care să ajute economic România”. „Nu neaparat derogări. Acestea se pot întoarec mai târziu împotriva noastră”, afirmă el. In forma actuală Tratatul este conceput pentru statele cu economie puternică din zona Euro. Spre exemplul, modul în care se calculează PIB potenţial e foarte important. In Chile, ţară ce a trecut cu succes prin perioada de criză având chiar excedent bugetar, calculul acestuia s-a făcut de către firme private.
Important este şi cum se va face micşorarea deficitului. „Dacă vor fi introduse taxe, atrângând lichidităţi de pe piaţă degeaba vom atinge acest indicator în primul an, deoarece vom lovi creşterea economică, cum s-a întâmplat cu majorarea TVA”, spune el.
Dăianu: Tratatul limitează acţiunile în situaţii critice
Fostul ministru de finanţe, Daniel Dăianu, a declarat, ieri, la dezbaterile dedicate Tratatului, că acesta are un caracter restricitiv şi limitează „dimensiunea de contraciclicitate” la nivelul unei economii naţionale în cazul unui şoc advers precum inundaţiile. Statului, deci, îi vor fi diminuate instrumente de corectare a unor dezechilibre apărute în diverse cicluri economice.
Dăianu a subliniat că deficitul structural de 0,5 % care ar putea fi impus prin acest document va bloca anumite decizii ale statelor. “Tratatul, prin restrictivitatea sa şi prin lipsa unor politici contraciclice la nivelul zonei euro sau la nivelul UE, limiteză dimensiunea de contraciclicitate la nivelul unei componente naţionale. Dacă unei ţări ca România (…) i s-ar impune totuşi un anumit deficit, ceea ce nu i-ar permite Românei să aibă o politică contraciclică în cazul unui şoc advers… Uitaţi ce se întâmplă cu iarna asta… inundaţii, se mai poate întâmpla şi altceva. Ce faci? Nu poţi să spui: <Ştiţi că noi avem un tratat, nu avem voie să depăşim (n.r. deficitul)>”, a explicat Daniel Dăianu.
Dochia: Tratatul ca semnal politic
Dacă economic Tratatul nu va însemna prea mult perntru România, deoarece ne-am angajat pe calea reducerii diferenţelor dintre cheltuielile şii veniturile bugetului, din punct de vedere politic Tratatul este important, spune analistul economic, Aurelian Dochia. „În termeni concreţi şi imediat, tratatul nu înseamnă mare lucru pentru România deoarece statul a pornit deja pe drumul restrângerii deficitului bugetar. E un semnal politic, un angajament. Nu pentru România vor fi cele mai multe probleme privind aplicarea pactului, care reprezintă un pas către o integrare mai strânsă”, afirmă el. Economistul a caracterizat pactul ca fiind un semnal către pieţe că liderii europeni se mişcă în direcţia cea bună.
Şerbănescu: Tratatul ne încetineşte dezvoltarea
Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că, deşi Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare este foarte „ademenitor”, el este injust şi nerealist şi doar statele care nu vor respecta interdicţiile pe care le conţine se vor mai putea dezvolta. „Tratatul este ademenitor, dacă nu chiar apetisant, ca soluţie pentru criza datoriilor şi chiar şi pentru problema euro, iar pentru România eu nu văd decât un singur motiv serios pentru acest pact fiscal, dincolo de teorii: dacă va fi mai mic deficitul va fi mai puţin de furat”, a afirmat, ieri, Ilie Şerbănescu, la dezbateri.
În opinia sa, acest pact este „complet injust” pentru că Germania, de exemplu, s-a dezvoltat folosind instrumentul deficitului bugetar şi acum ea le interzice altor state acest lucru. „Asta se numeşte colonialism. Apărarea economiei naţionale nu se mai poate. Ei (n.r. – statele dezvoltate ale UE) au făcut-o 50 de ani, apoi s-a interzis. Vreau să atrag atenţia că singurele ţări care se mai dezvoltă sunt cele care nu respectă aceste interdicţii într-un fel sau altul, mai deştept sau mai puţin deştept”, a susţinut, în cadrul dezbaterii, Ilie Şerbănescu.
