Cu toate că un nivel superior al longevităţii reprezintă în general rezultatul unui enorm progres social şi medical, acesta implică şi un preţ care va trebui plătit.
Programele de redresare economică, capitalizările şi declinul veniturilor din taxe, pe fondul crizei financiare, au pus o presiune enormă asupra bugetelor şi finanţelor publice în întreaga lume. Spre deosebire de aceste şocuri, îmbătrânirea rapidă a societăţilor reprezintă o nouă provocare globală, cu efecte pe termen lung. În acest context, un studiu publicat de asigurătorul Allianz atrage atenţia asupra importanţei sistemelor de pensii şi de sănătate sustenabile şi viabile din punct de vedere financiar şi a dezvoltării produselor private de planificare şi economisire, în gestionarea efectelor tendinţei de îmbătrânire a populaţiei.
„Îmbătrânirea este o tendinţă structurală, cu potenţiale consecinţe sociale şi economice dramatice, atât pentru bugetele de stat, cât şi pentru populaţie”, afirma Alexander Borsch, Senior Economist International Pensions în cadrul Allianz.
Efectele îmbătrânirii în România
Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate în cadrul studiului ALLIANZ Demographic Pulse se referă la fenomenul global de creştere a costurilor legate de vârsta populaţiei, pensiile şi serviciile de sănătate fiind, în mod evident, cele mai afectate domenii. Astfel, în zona euro, cheltuielile guvernamentale pentru pensii, ajutoare sociale şi servicii de sănătate vor ajunge până la aproape 30% din produsul intern brut al regiunii în anul 2060.
În România, se estimează că aceste cheltuieli vor ajunge la 23,2% din PIB în anul 2060, comparativ cu o rată de 13,1% din PIB înregistrată în anul 2007, pe fondul unei creşteri estimate a procentului populaţiei cu vârsta peste 60 de ani, de la 20%, cât este în prezent, la 39,5% până în anul 2050. ALLIANZ anticipează că la noi în ţară cel mai mult vor creşte cheltuielile cu pensiile, cu peste 9 puncte procentuale din PIB într-un interval de circa 50 de ani – de la 6,6% din PIB în 2007, la aproximativ 15,8% din PIB în 2060.
Diferenţe mari între Europa şi restul lumii
Cu toate acestea, efectele care rezultă din îmbătrânirea populaţiei vor diferi radical în Uniunea Europeană faţă de Statele Unite ale Americii şi de Asia, în funcţie de sistemele sociale existente. Studiul ALLIANZ analizează totodată şi speranţa de viaţă a populaţiei şi arată că, până la finalul anilor ’90, creşterea speranţei de viaţă şi scăderea vârstei de pensionare au condus la o creştere semnificativă a timpului pe care oamenii îl petrec la pensie. Astfel, în ţările industrializate, bărbaţii petrec în medie în jur de 20 de ani la pensie. Pensionarii din Franţa beneficiază de cea mai lungă perioadă petrecută la pensie, cu o medie de 24 de ani, comparativ cu 16,8 ani în Elveţia.
Cum pot fi gestionate efectele tendinţei de îmbătrânire a populaţiei
Faptul că societăţile care îmbătrânesc vor împovăra finanţele statului în întreaga lume este cert, deci aspectele-cheie se referă la modul în care pot fi controlate cheltuielile publice. Astfel, potrivit ALLIANZ, punerea la punct a unor sisteme de pensii şi de sănătate viabile din punct de vedere financiar este esenţială.
Din această perspectivă, un exemplu util de diversificare a venitului la vârsta pensionării, prin diferiţi piloni, ar fi sistemul de pensii din Suedia, ţară care, alături de Australia, deţine cel mai sustenabil sistem de pensii, conform „ALLIANZ Sustainability Index”. „Sisteme sociale sustenabile şi creşterea economică sunt cele două instrumente principale pentru controlul efectelor îmbătrânirii populaţiei asupra finanţelor statului. Dacă este stabilit un curs în direcţia bună, statul îşi poate menţine rolul de formator şi atenţia se poate muta de la provocările unei societăţi care îmbătrâneşte spre noile oportunităţi pe care evoluţia acesteia le oferă”, a concluzionat Alexander Borsch. Astfel, crearea unor sisteme de asigurări sociale sustenabile şi dezvoltarea produselor private de economisire şi planificare financiară reprezintă cerinţele de bază pentru venituri solide la vârsta pensionării pentru generaţiile actuale şi viitoare.
www.primm.ro
