Uşoara detensionare a finanţelor publice permite guvernului să mărească salariile bugetarilor chiar şi până la nivelul dinaintea tăierilor din iulie 2010 sau să micşoreze impozitarea muncii chiar şi până sub nivelul dinaintea majorării CAS, operată în februarie 2009. Însă nu sunt destui bani pentru ca ambele lucruri să se întâmple simultan.
Din punct de vedere economic, cea mai bună decizie ar fi reducerea CAS care ar ajuta relansarea angajărilor în sectorul privat, a investiţiilor şi a consumului. Politic, tentaţia este ca banii să fie trimişi către salariile bugetarilor, categorie socială mult mai coagulată atunci când vine vorba de vot.
Chiar şi preşedintele Traian Băsescu, care a îndemnat politicienii să abandoneze populismul, este ambiguu când vine vorba de salarii. El spune că veniturile bugetarilor trebuie reîntregite înaintea reducerii impozitelor, fără însă a face referire la prima decizie fiscală majoră a guvernului Boc, care în februarie 2009 a mărit CAS cu 3,3%.
„Refacerea salariilor” bugetarilor este măsură prioritară sugerată de preşedintele ţării pentru următoarea perioadă, după ce oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au atenţionat că trebuie să alegem: salarii, investiţii sau reducerea contribuţiilor de asigurări sociale.
Deciziile aparţin Guvernului, a menţionat şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, subliniind şi că foarte important este ca România să nu depăşească ţintele de deficit bugetar pe care le-a agreat cu FMI şi Comsia Europeană.
Lista de priorităţi
„Am discutat despre reducerea CAS în cadrul acestei misiuni, dar, după cum am mai spus, Guvernul trebuie să decidă care sunt priorităţile: salarii, investiţii sau tăieri de taxe. Trebuie să existe un echilibru. Dacă se va opera una dintre aceste măsuri, atunci va exista mai puţin spaţiu pentru celelalte, astfel că Executivul trebuie să decidă care este prioritatea numărul unu.
Planurile de cheltuieli trebuie să se încadreze în anvelopa bugetară, iar acest lucru înseamnă că majorările salariale pot fi efectuate într-o proporţie mai mică la început şi o creştere mai mare ulterior”, a declarat Jeffrey Franks.
Dacă ceilalţi oficiali ai Guvernului, printre care şi premierul Emil Boc au fost mai reţinuţi în afirmaţii când a fost vorba de eventuala decizie de recuperarea tăierilor salariale din sectorul bugetar, preşedintele Traian Băsescu a declarat la postul public de radio că recomandă Guvernului, ca prioritate, revenirea salariilor bugetarilor la nivelul la care au fost, arătând că abia apoi poate fi gândit un sistem de taxe redus.
Restrângerea cheltuielilor
„Şi eu susţin că în primul rând am tăiat oamenilor salariile. Este prima obligaţie pe care o avem, să le refacem salariile”, a declarat Traian Băsescu.
Preşedintele Băsescu a menţionat însă că o astfel de măsură nu ar fi una de solidaritate ci ar viza corectiduninea Guvernului în raport cu proprii cetăţeni.
„Aici, sigur, vorbim de aparatul bugetar. Sunt totuşi 1,2 milioane de oameni care au suportat cel mai dramatic factura restrângerii cheltuielilor în 2010 şi în 2011. Nu putem să spunem «am uitat de voi», dar ne trebuie garanţia stabilităţii veniturilor bugetului de stat ca să nu mai fim în situaţia din 2008, când s-au mărit sporuri, salarii şi toate, şi pe urmă n-am mai avut venituri în buget să plătim ce s-a angajat în 2008″, a mai spus Băsescu.
Perspective nefavorabile
Ce spun însă analiştii economici referitor la oportunitatea „recuperării salariilor” bugetarilor în raport cu eventuala măsură a reducerii contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) pentru angajatori.
Analistul economic Aurelian Dochia susţine că în actuala perioada de „convalescenţă” globală este indicat „să nu faci excese” pentru a evita anumite riscuri. Nici o micşorare a CAS-ului şi nici o recuperare a salariilor bugetarilor nu par a fi măsurile cele mai nimerite în această perioadă în care trebuie să se manifeste prudenţa decizională.
„Dacă s-ar aplica măsura reducerii CAS ar trebui să se aibă în vedere că o astfel de decizie se ia pe o perioadă mai lungă, iar impactul peste un an, de exemplu, ar putea fi dezavantajos. Din punct de vedere demografic, perspectivele pe termen lung, sunt nefavorabile. Reducerea CAS-ului ar fi dificilă de abordat în acest an, deşi din punct de vedere electoral se fac diverse declaraţii. Aplicată acum, o astfel de măsură ar prezenta un anumit risc, avantaje nu prea ar fi. Trebuie văzut dacă bugetul poate suporta o astfel de reducere şi pe termen mai lung”, a precizat Aurelian Dochia.
Şi în privinţa majorării salariilor, economistul Aurelian Dochia crede că nu ar fi o măsură prudentă.
Dacă cheltuielile cu recuperarea salariilor ar fi menţinute la 7,2% din PIB (concomitent cu reducerea în continuarea a numărului de bugetari) s-ar putea aborda o astfel de măsură.
Salarii recompuse
În intervenţia de marţi, preşedintele Băsescu a subliniat însă că nu vor putea fi aplicate simultan ambele măsuri, reducerea CAS şi recompunerea salariilor în sectorul bugetar.
„Salariile tăiate trebuie recompuse, readuse la nivelul la care au fost, pe urmă putem gândi şi un sistem de taxe redus. Amândouă simultan nu se pot face. Este exclus.
Readucerea salariilor la nivelul de la care s-au tăiat, nu creşteri de salarii, pentru că aici nu vorbim de o creştere. Vorbim de ceva ce statul trebuie să dea înapoi cetăţenilor lui”, a mai afirmat şeful statului.
Contribuţiile sociale plătite de către angajaţi şi de către angajatori sunt în total de 31,3% din salariul brut, dintre care 20,8% sunt plătite de către angajator.
Încă de anul trecut, reprezentanţii guvernului au anunţat că este posibil ca până la sfârşitul lui 2012, CAS-ul să fie redus pentru angajatori. Patronii au solicitat o reducere a CAS-ului cu 4%, însă oficialii Ministerului Muncii deşi au agreat în principiu o astfel de măsură nu au avansat vreo cifră definitivă. Trebuie menţionat că în februarie 2009, guvernul Boc a majorat CAS cu 3,3 puncte procentuale, respectiv cu 2,3 puncte procentuale la angajator şi 1 punct procentual la angajaţi.
Investiţii
Măsuri simultane
Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întrerpinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR): „Ar trebui combinate două măsuri, reducerea CAS şi mai mulţi bani pentru investiţii. Aplicarea simultană a celor două măsuri ar conduce la colectarea mai multor bani la buget şi creşterea ofertei numărului de locuri de muncă. Apoi, ar fi mult mai uşor de majorat şi salariile bugetarilor care au tot dreptul să solicite cel puţin refacerea salariilor ciuntite în urma măsurilor de austeritate de anul trecut”.
Efecte
Transparenţă pentru investiţii
Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri: „Mediul de afaceri a solicitat mereu reducerea CAS-ului pentru angajatori. Angajatorii ar îndrepta fondurile disponibile spre majorări salariale pentru motivarea angajaţilor. Cât priveşte investiţiile acestea sunt într-adevar necesare, însă să existe transparenţă şi să aibă efect în economie. Să fie vorba de investiţii necesare economiei cu valori stabilite clar, anunţate public, şi nu terenuri de sport în comune fără locuitori, în zone izolate”.
Prioritate
În primul rând, salariile
Ilie Şerbănescu, analist economic: „Recuperarea salariilor bugetarilor ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru guvernanţi. Dacă se refac salariile ciuntite anul trecut, atunci vor fi şi bani mai mulţi de încasat la buget şi la asigurări. Nu cred că pe termen lung ar fi necesară o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajatori pentru că nu văd cine ar câştiga din asta. Nu cred că salariaţii ar avea de câştigat din reducerea CAS-ului şi nu ştim dacă angajatorii ar redistribui sumele rămase spre creşteri salariale”.
