Guvernul bulgar intenţionează să construiască o autostradă care să facă legătura între România şi Turcia. Pe malul românesc al Dunării strategia este investirea a sute de milioane de euro în peticeli continue ale actualelor şosele.
Bulgaria va căuta un investitor privat care să realizeze o autostradă între Ruse, Leliko Târnovo, Svilengrad şi Istanbul, a declarat recent ministrul bulgar al dezvoltării regionale, Lilyana Pavlova, potrivit novinite.com. Proiectul va fi situat pe traseul Coridorului IX pan-european de transport, care pe teritoriul românesc porneşte de la Giurgiu şi se încheie la Albiţa, judeţul Vaslui, după ce întâlneşte oraşele Bucureşti, Buzău şi Focşani.
Oficialii bulgari aşteaptă ca proiectul să trezească interesul unor investitori din Qatar, China şi Oman. Pentru a-şi recupera investiţia, aceştia vor colecta taxele de autostradă, care, potrivit estimărilor preliminare, vor atinge nivelul de 10-15 leva (22,5-33,75 lei) pentru cei 300 de kilometri ai autostrăzii.
Ministrul bulgar a precizat că realizarea documentaţiei de licitaţie ar putea dura un an, după care alte şase luni vor fi dedicate licitaţiei propriu-zise, doi ani urmând să dureze construcţia.
Ce se întâmplă pe malul românesc al Dunării
Pentru un transportator rutier profesionist care vrea să ajungă în Turcia, legătura între Piteşti, Bucureşti, Giurgiu şi Ruse nu este confortabilă. Odată ieşit de pe autostradă, transportatorul intră pe Centura Sud Bucureşti, realizată la profil de o bandă pe sens – şi aceea aglomerată şi plină de valuri. După ce a parcurs cei 10-20 de kilometri dintre A1 şi DN5, drumul spre Giurgiu, într-o perioadă de timp ce poate atinge şi ore câteva ore, şoferii intră pe DN5, un drum „european” aşa-zis modernizat şi aflat permanent în lucru după 2002. Traficul este îngreunat de craterele de pe poduri şi de semnalizarea deficitară a benzilor de circulaţie. În mod constant şoferii se mai trezesc în faţă cu câte o mică lucrare care şicanează traficul. Traversarea localităţii Giurgiu este o aventură. Şoferii profesionişti sunt nevoiţi să ocolească municipiul pe un drum judeţean deoarece Consiliul Local a interzis tranzitarea municipiului, în pofida faptului că acesta are standard de drum european. Localitatea nu are nici măcar o centură ocolitoare care să permită tonajul specific camioanelor. Pe drumul judeţean menţionat şoferii sunt amendaţi deoarece tonajul camionului îl depăşeşte pe cel maxim admis pe această categorie. Situaţia este mai tragică pentru şoferii străini, care vor să ajungă în Turcia prin România şi Bulgaria. Mulţi dintre aceştia nu ştiu că termenul de drum european are un sens în ţara lor de origine şi un alt sens în România şi ajung să fie amendaţi.
250 milioane euro daţi pe peticeli
În pofida acestor situaţii, în România nu se întâmplă mai nimic. „Nici măcar planuri nu avem”, spune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Compania de Autostrăzi nu a dezvoltat niciodată proiectul unei autostrăzi care să slujească transportului profesionist spre Bulgaria şi Turcia, în schimb a dat banii regilor asfaltului pentru aşa-zise lucrări de modernizare. Licitaţiile pentru reparaţia Centurii Bucureşti Sud au avut loc în 2008, au fost selectaţi constructorii, însă lucrările nu au început. Chiar dacă nu s-a mişcat nimic pe şantiere, CNADNR a acordat fiecărui rege al asfaltului ce avea lucrări câte două-trei majorări ale valorilor contractuale în medie de 40%. Valoarea lucrărilor a urcat la 90 de milioane de euro (pentru 30 de kilometri de centură).
Motivele se găsesc întotdeauna: trebuie montaţi parapeţi, iar proiectul iniţial nu îi prevedea, traficul rutier a crescut între timp şi e necesară schimbarea structurii rutiere, trebuie făcute giratorii căci aşa cere Poliţia Rutieră. După 1998 autostrada A1 a înghiţit şi aceasta aproape 100 de milioane de euro în lucrări de reparaţie, care de altfel nu au ţinut niciodată prea mult. Şi pentru DN5 Bucureşti-Giurgiu s-au alocat aproximativ 70 milioane de euro.
În 2002 s-a semnat un contract de 33 milioane de euro pentru sectorul Adunaţii Copăceni-Giurgiu, majorat în 2006 cu 15 milioane de euro, un contract de 18 milioane de euro este în vigoare pentru Bucureşti-Adunaţii Copăceni şi un altul de 5 milioane de euro pentru o centură ocolitoare a localităţii Adunaţii Copăceni.