Uniunea Europeană a plătit anul acesta ajutoare pentru 350.000 hectare de teren agricol lăsate pârloagă de proprietari. Paradoxal, fermierii în cauză nu au încălcat legea.
Un italian misterios, pe care sătenii nu l-au mai văzut de câţiva ani, a cumpărat în judeţul Dolj câteva mii de hectare de teren agricol. După ce a preluat terenul de la ţărani, investitorul italian a dispărut. „Mie mi-a dat 800 de lei pentru două hectare. Am văzut însă că italianul a lăsat terenul necultivat şi atunci m-am apucat să-l lucrez tot eu. Ca mine, au făcut şi alţii”, ne-a povestit un fost proprietar din comuna Vârtop.
Ce nu ştiau însă ţăranii din Vârtop la vremea respectivă, dar au aflat ulterior, este că străinul a făcut o afacere foarte bună. Deşi nu a lucrat terenul, a încasat subvenţia pe care o acordă Uniunea Europeană, prin statul român, fermierilor. „Nici nu l-a interesat să planteze ceva”, mai spune fostul proprietar.
Falsul fermier din Dolj este doar unul dintre zecile de mii din România care primesc aproximativ 80 de euro la hectar, subvenţie pentru stimularea agriculturii, fără să însămânţeze un bob de grâu. Afacerea a căpătat proporţii, aşa încât anul acesta 27 de milioane de euro sunt încasate gratuit de astfel de deţinători de terenuri agricole şi păşuni.
Aceştia nu încalcă însă legea, ci doar speculează o scăpare a ei. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricolă şi singura obligaţie legală este ca subvenţionaţii să menţină suprafeţele „în bune condiţii agricole şi de mediu”. Ministrul Agriculturii susţine că statul român nu are prea multe căi de a schimba această situaţie. „Fondurile vin direct de la UE şi noi nu putem interveni”, ne-a declarat Valeriu Tabără. Totuşi, în 2010, s-a încercat impunerea unui impozit de 400 de lei la hectar pentru cei care nu-şi lucrează terenurile, însă ideea a rămas la stadiul de proiect legislativ.
20.000 de fermieri, prinşi cu ilegalităţi
Deocamdată, un fermier poate pierde subvenţia doar dacă face ilegalităţi în acte sau nu asigură lucrări minime de întreţinere. Şansele să fie prins sunt destul de scăzute, pentru că inspectorii Agenţiei pentru Plăţi şi Inter-venţii în Agricultură (APIA) reuşesc să verifice doar o mică parte din pământuri. „În evidenţele noastre, este înregistrată o suprafaţă de teren necultivat de 335.000 de hectare. Pârghiile folosite de noi sunt controalele în teren sau prin teledetecţie, utilizînd imagini satelitare”, a precizat Gina Mihelis, purtător de cuvânt al APIA. Dar în 2010 inspectorii au putut verifica numai 50.000 hectare de teren necultivate şi subvenţio-nate. Chiar şi aşa, aproape 20.000 de fermieri au fost excluşi din program pentru că suprafeţele înscrise în acte nu existau sau erau mai mari decât în realitate, pentru că nu au menţinut suprafeţele în bune condiţii de mediu ori au refuzat controlul.
150.000 de hectare, pe mâna străinilor
„Peste 150.000 de hectare de teren agricol care nu sunt lucrate şi pentru care se iau subvenţii sunt deţinute de firme din străinătate”, şi-a manifestat nemulţumirea şi unul dintre campionii români ai subvenţiilor, Ioan Nicolae, patronul Interagro.
„Ar fi foarte binevenită legea taxării celor care nu îşi lucrează terenurile; atât timp cât statul român le dă subvenţii, are voie să îi taxeze”, a precizat Ioan Nicolae, care a explicat că statul a ajuns în situaţia de a exporta subvenţii europene.
Dar nici fermierii români nu se dau înapoi de la a păcăli statul şi UE. Unul dintre cazurile descoperite de APIA a fost cel al fostului senator PSD Traian Rece, care a cerut subvenţie pentru 11.000 de hectare în Tulcea, deşi a cultivat numai o mică parte. Prejudiciul ar fi fost de un milion de euro.
