Deschiderea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti se amână din nou, pentru 1 august, dar şi atunci vor exista restricţii de viteză.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti (A3) nu va fi deschisă circulaţiei sâmbătă, dată stabilită după mai multe amânări, potrivit ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, care a vizitat joi o parte din şantierul autostrăzii.
Ultimul termen anunţat fusese 30 iunie, adică sâmbătă. „Termenul a fost asumat de contructori, nu politic”, i-a spus secretarul de stat Septimiu Buzaşu ministrului Silaghi. Acesta a retezat-o scurt: „N-are a face politica aici”.
Ministrul Silaghi, însoţit de Septimiu Buzaşu, dar şi de noul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Mihail Başulescu, a parcurs o treime din autostradă, respectiv zona dintre centura Bucureşti şi nodul rutier de la Snagov. Aici, ministrul a renunţat să parcurgă restul şantierului, făcând cale întoarsă spre Bucureşti.
Noul termen avansat este 1 august, când va începe traficul, însă cu restricţii de viteză şi după ce vor fi remediate unele defecţiuni de construcţie.
Autostrada e în valuri
Potrivit secretarului de stat Septimiu Buzaşu, autostrada are defecte de planeitate care ar putea necesita închiderea şi redeschiderea traficului pentru remediere. Defectele au fost remarcate şi de ministru, potrivit spuselor lui. Pe unele porţiuni progresul lucrărilor este de doar 70%, a afirmat Septimiu Buzaşu.
Odată deschis traficul, vor exista restricţii de viteză, probabil la 100 de kilometri pe oră.
„Într-o lună sperăm să armonizăm problemele, în special de siguranţă a circulaţiei (…), să putem da drumul la circulaţie”, a spus ministrul. Restricţiile de viteză vor fi stabilite împreună cu Poliţia Rutieră în funcţie de existenţa semnalizării verticale şi de ghidare, a sistemelor de siguranţă stânga-dreapta, panourilor antiorbire, prezenţa integrală a stratului de uzură”, a explicat şefului Poliţiei Rutiere, Lucian Diniţă.
Autostrada ar fi trebuit să fie exemplul dat de constructorii români
Silaghi a criticat şi cei trei constructori români ce s-au asociat în 2007 pentru câştigarea licitaţiei şi construirea autostrăzii. Aceştia sunt Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu), Pa&Co (Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu). Intrarea lor în licitaţie în 2007 a fost posibilă prin modificarea ad-hoc a condiţiilor de participare la aceasta. Realizarea unui anumit număr de kilometri de autostradă – condiţie eliminatorie, neîndeplinită la acel moment – a devenit peste noapte turnarea unor cantităţi imense de asfalt.
„Trebuia să fie un bun exemplu dat de companiile româneşti, dar din nefericire asocierea n-a funcţionat”, a spus Silaghi. Regii asfaltului au făcut nu mai puţin de zece acte adiţionale, unele de majorare a valorii contractului. „A fost în medie unul la fiecare 5 kilometri”, a spus ministrul.
Iniţial aceştia au făcut o asociere, după care s-au certat între ei, separându-se. Plata lor a început să fie făcută individual. Ulterior a avut loc şi o majorare semnificativă a valorii contractului (de la 702 milioane lei la 883 milioane lei) pe motiv că pământul nu e bun pentru fundarea autostrăzii şi că trebuie înlocuit cu balast.
Cantităţile de balast ce au revenit fiecărui constructor au fost şi ele subiect de ceartă între regii asfaltului, deoarece sumele plătite de CNADNR pentru folosirea acestuia erau generoase. În urmă cu un an, regii asfaltului au mai cerut o majorare substanţială a contractului, refuzată însă de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, care i-a ameninţat cu rezilierea contractului. La acel moment, ei s-au angajat să termine autostrada până pe 15 decembrie 2011. Ulterior, acest termen a fost amânat pentru 15 mai 2012, apoi pentru 30 iunie 2012, iar acum pentru 1 august 2012. Primul termen a fost în cursul anului 2010. Toţi constructorii vor fi penalizaţi cu câte 75.000 lei pe fiecare zi de întârziere, până în prezent strângându-se 14,5 milioane lei, a spus joi Ovidiu Silaghi.
Directorul „Bechtel”, reactivat
Ziua de ieri a fost primul prilej de ieşire în public a noului director general interimar al CNADNR, Mihail Başulescu. El s-a distins prin semnarea în 2003 a contractului păgubos pentru realizarea Autostrăzii Transilvania cu firma americană Bechtel, în mandatul fostului ministru Miron Mitrea. Başulescu a debarcat la CNADNR direct de la firma Romstrade, deţinută de un alt rege al asfaltului, Nelu Iordache. Ministrul Ovidiu Silaghi a fost chestionat ieri pe tema acestei numiri, însă a ocolit răspunsul, promiţând că va da mai târziu informaţiile solicitate, moment care însă nu a mai sosit.
Potrivit OUG 109/2011, act legislativ ce obligă la introducerea guvernanţei corporative la companiile şi regiile de stat, conducerea CNADNR trebuia asigurată de un consiliu de administraţie şi un director numit de acesta, care să pună în aplicare un plan de management. Aplicarea legii se lasă însă aşteptată la Ministerul Transporturilor.
