6.7 C
București
marți, 24 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăAgricultura umflă PIB-ul în trimestrul 3

Agricultura umflă PIB-ul în trimestrul 3

Agricultura a adus 56% din creşterea PIB-ului în trimestrul al treilea, deşi ponderea sa în formarea acestuia a fost sub 10%. Contribuţia sa este chiar mai mare decât în 2011, un alt an agricol de excepţie.

Datele provizorii furnizate ieri de INS arată că economia a crescut în trimestrul al treilea cu 4,1% faţă de perioada similară din 2012, iar în primele 9 luni ale anului avansul PIB este de 2,7%. România a avut astfel cea mai mare creştere din UE, atât comparativ cu precedentele trei luni, cât şi cu perioada iulie-septembrie 2012, potrivit Eurostat.

Anului agricol bun i se datorează grosul creşterii economice de toamnă, 2,3% fiind avansul PIB-ului mulţumită agriculturii (56% din creşterea totală în intervalul iulie-septembrie). Este o contribuţie chiar mai mare decât cea consemnată în trimestrul al treilea din 2011, un alt an agricol remarcabil, când 1,7% din avansul PIB a venit din agricultură, la o creştere economică identică, de 4,1%. Anul agricol de excepţie se vede şi din ponderea agriculturii în formarea PIB: 9,3% pentru trimestrul al treilea, faţă de 5,8% în primele 9 luni.

Citeşte şi: România, cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul trei din 2013

“Economia, fără contribuţia agriculturii, are un an mai slab decât în 2012”, notează pe blogul personal analistul Florin Câţu.

Per total, pe domenii de activitate, creşterea economică de 2,7% din primele 3 trimestre ale anului se bazează pe două con­tri­buţii majore: industria, cu o pondere de 30% la formarea PIB, a adus 1,4%, iar agricultura, cu o contribuţie de 9,3%, a furnizat încă 1% (comerţul şi construc­ţiile sunt pe zero, iar adminis­traţia publică s-a res­trâns cu 0,1%).

Dacă ne raportăm la PIB ca rezultat al sumelor cheltuite, premianţii sunt exportatorii. Din creşterea de 2,7% a PIB-ului în primele 9 luni, exporturile au adus… 5,2%.

Asta deoarece consumul final a contribuit cu numai 0,1%, iar formarea de capital fix (investiţiile) şi stocurile au avut variaţii negative (-1,5%, respectiv -1,1%). Gâlceava dintre preşedinte şi premier din aceste zile pe seama bugetului şi accizelor furnizează veşti bune exportatorilor, cursul de schimb euro-leu atingând ieri maximul ultimelor 11 săptămâni (1 euro=4,47 lei). Consumul a avut o pondere de 77% la formarea PIB în primele 9 luni, investiţiile reprezintă 24%, iar exporturile nete au o pondere negativă de 0,2% (importurile sunt încă puţin mai mari decât exporturile).

Cele mai citite

Cel mai lung tunel din România rămâne, încă, un vis. Finalizarea proiectului ar putea întârzia până după 2033

Investiția de aproape un miliard de euro rămâne incertă, din cauza lipsei fondurilor și a birocrației Construcția celui mai lung tunel feroviar din România, care...

Criza apei în SUA: Schimbările climatice și lipsa de personal specializat agravează situația

Statele Unite se confruntă cu o amenințare iminentă asupra aprovizionării cu apă potabilă, cauzată de efectele schimbărilor climatice și de infrastructura învechită. Pe lângă acestea,...

Oportunitate pentru firmele din România: Sponsorizare ONG-uri și facilități fiscale

Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, cheltuiala cu sponsorizarea nu este deductibilă fiscal Firmele din România au la dispoziție o oportunitate valoroasă de a...
Ultima oră
Pe aceeași temă