Evenimentul Romanian Agribusiness Conference, ajuns la ediţia a treia, a fost organizat de Medien Conferences cu sprijinul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi a Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli LAPAR şi a partenerului principal, NHR Agropartners şi având ca parteneri BRD, Cerealcom, Bancpost, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.
Conferinţa a avut loc la data de 20 septembrie 2012 la Anthenee Palace Hilton şi a luat în dezbatere subiecte precum măsurile de subvenţionare în agricultură, Politica Agricolă Comună (PAC) şi strategia de dezvoltare a agriculturii româneşti pe termen lung, restricţionarea accesului străinilor la achiziţia de terenuri şi reducerea TVA.
Poziţia Agricolă Comună (PAC) va prevede reduceri de buget cu zeci de miliarde de euro. Dacă Comisia Europeană (CE) propune păstrarea bugetului la nivelul anului trecut, se vor pierde aproximativ 38 de miliarde de euro prin indexarea la inflaţie. Însă marii actori ai Uniunii au propus în cadrul reuniunii de la Nicosia din 9-11 septembrie reducerea bugetului comun cu 100 de miliarde de euro, spune Rareş Niculescu, europarlamentar şi fost vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European. La reuniune România nu a fost reprezentată la nivel de ministru al Agriculturii, a adăugat Niculescu.
„România ar putea fi afectată de această măsură prin reducerea fondurilor pentru agricultură”, spune Niculescu. România a avut la dispoziţie pentru dezvoltare rurală circa 8 miliarde de euro în intervalul 2007-2013, din care au fost absorbite aproximativ 4 miliarde de euro (50%), a adăugat el.
„Cu privire la dezoltarea rurală, cel mai mare duşman al României sunt autorităţile române”, spune Niculescu, referindu-se la nivelul apăsător al birocraţiei. El a oferit ca exemplu cazul unui aplicant pe măsura 112 care a avut nevoie de 142 de semnături pentru a beneficia de un tractor.
În acelaşi timp, s-a dezbătut controversata lege care va permite cetăţenilor străini să deţină teren în mod direct începând cu 2014.
„Eu nu înţeleg în continuare de ce ne temem de investitorul străin serios”, a adăugat Niculescu.
„Dacă am fi vrut, până acum am fi cumpărat oricât teren în România, eu sunt austriacă, am fi cumpărat teren prin simpla formare a unui srl”, spune Monika Puiu, managing partner, NHR Agropartners, explicând că noua lege nu va schimba status quo-ul din agricultură.
Totodată, producătorii cer reducerea TVA.
„Un TVA de 24%, deşi este bun pentru stat, reprezintă o mare invitaţie la furtul TVA-ului. Azi optimiştii spun că doar 50% este furat, iar pesimiştii, că este furat 80%. Iar statul ajunge să nu încaseze 24%”, spune Puiu.
„Cred că dacă TVA se reduce sub 10% nici furtul TVA nu mai este interesant, iar producţia românească are mult mai mult valoare şi se va regăsi şi în supermarketuri. Dacă noi vom insista să avem produse româneşti, dar şi supermarketurile se adaptează cererii – aşa cum s-a întâmplat şi în Austria”, a adăugat Puiu.
Gheorghe Lămureanu, vicepreşedinte LAPAR, susţine că marii actori ai Uniunii au un TVA redus pentru alimentele de bază. „România ar trebui să aibă, de asemena, un TVA de maximum 7%, în timp ce ţări precum Franţa au un TVA de 5,2% pentru alimentele de bază pentru a sprijini producţia. Este greu să faci faţă concureţilor din Ungaria, unde subvenţia la hectar este de peste 200 de euro, în timp ce la noi subvenţia este doar de 100 de euro. Facem cu greu faţă până şi concurenţilor din Bulgaria”, a spus Lămureanu.
Mai multe amănunte vor fi prezentate în ediţia de joi, 27 septembrie a Ziarului de Business, distribuit împreună cu România Liberă.
