România va avea încă un an agricol excepţional, lucru care i-a luat prin surprindere pe cei mai mulţi producători agricoli. Ei se aşteptau la o scădere a producţiei după recordurile din 2010.
În realitate, ceea ce părea să fie un nivel de producţie excepţional tinde să devină noul standard. Ca urmare a recapitalizării unei mari părţi a exploataţilor, chiar şi cifrele umflate din anii ’80 sunt acum depăşite în mod constant. Iar de la această bază, producţia agricolă poate doar să crească. Potenţialul agricol al României este de două sau chiar trei ori mai mare, spun experţii.
Plata subvenţiilor la termen, precipitaţiile suficiente şi preţul ridicat al cerealelor au fost cele trei elemente care au condus, în acest an, la obţinerea unor recolte bogate.
Producţia de cereale foarte bună din acest an este mult sub potenţialul real al agriculturii româneşti, spun fermierii.
„Producţia agricolă din acest an este foarte bună, însă ţine de normalitate. Din acest punct trebuie mers în sus, se poate mult mai mult. Nu este un an excepţional, doar am avut norocul să fie întrunite anumite condiţii care au condus la producţii bune la hectar. Firesc ar trebui la anul să fie o producţie mai mare. Anul acesta au fost precipitaţii suficiente şi distribuite uniform, s-au dat subvenţiile la timp pentru fermieri şi preţul la grâu şi porumb au fost convenabile pentru agrcultori”, a menţionat Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Grânar cu agricultură de subzistenţă
Preţul grâului şi porumbului s-au dublat în acest an. Astfel, grâul se vinde cu 60-70 de bani pe kilogram, de unde în prima jumătate a anului trecut, acesta se comercializa cu 35 de bani pe kilogram.
Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără a declarat că producţia de grâu din acest an este de peste opt milioane tone, iar România are disponibil peste export mai mult de jumătate din această cantitate. Astfel, România se poate intitula din nou „grânar”, mai ales că producţia este şi de calitate foarte bună.
„E prima oară când putem discuta despre un anumit grânar. Producţia e de excepţională calitate. Sunt judeţe în care grâul este sută la sută bun pentru panificaţie. În media pe ţară, proporţia de grâu bun pentru panificaţie este de peste 80 la sută. Reintrăm în clubul exportatorilor de grâu, unde România trebuie să rămână”, a precizat Valeriu Tabără.
Administratorul Cerealcom, Mihai Anghel, poziţionat în top 3 cei mai mari fermieri români consideră însă că discutăm de un an bun pentru agricultură dar cu o productivitate mult sub potenţial.
„Dacă ne raportăm la producţia medie la hectar comparativ cu cifrele înregistrate în Uniunea Europeană, suntem la jumătate. Nu e o producţie mare faţă de ceea ce ar trebui. Problema apare din modul în care se lucrează terenurile şi din faptul că problema comasărilor de proprietăţi nu a fost rezolvată. Mai mult de jumătate din terenurile agricole sunt lucrate cu tehnologii învechite, neproductive. Dacă luăm în calcul producţia medie la hectar din Uniunea Europeană şi o raportăm la suprafaţă agricolă a României vom vedea că producţia ar trebui să fie de două, chiar de trei ori mai mare decât cea obţinută anul acesta”, ne-a declarat Mihai Anghel.
În România aproape jumătate din suprafaţa agricolă este utilizată de subzistenţă şi cultivată cu mijloace rudimentare. Lipsa investiţiilor se reflectă şi în producţia medie scăzută faţă de alte ţări. Polonia de exemplu a realizat investiţii de cinci miliarde în procesare şi a devenit astfel expotator net de produse alimentare.
La ce ne raportăm?
Pentru acest an estimările de producţie sunt foarte bune pentru toate categoriile de cereale şi alte plante agricole. Astfel, la porumb, producţia va depăşi 11 milioane de tone, iar la floarea-soarelui va fi o producţie de 1,6 milioane de tone, „record istoric”, susţine Valeriu tabără. La rapiţă vom avea o producţie de aproape 800.000 de tone. Pentru cartofii de toamnă este prognozată o producţie de 3,5 milioane tone, o recoltâ suficientă dacă ne raportăm la anul trecut, când producţia slabă a majorat preţul cartofilor cu peste 50% ceea ce a pus presiune şi pe inflaţie.
Dacă la grâu, producţia din acest an este cea mai bogată din ultimele două decenii, nu acelaşi lucru se poate spune despre producţia de porumb. În 2004, producţia totală la porumb a ajuns la 14.5 milioane tone (4,55 tone/hectar), fiind depăşit chiar şi recolta record raportată în perioada comunistă, în anul 1988 (11, 9 milioane tone).
La grâu, cel puţin scriptic, producţia record a fost consemnată în 1988, când s-a raportat o producţie de 8,5 milioane tone (3,6 tone la hectar).
Adrian Rădulescu, fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii consideră însă că cifrele raportate înainte de 1990 nu pot fi considerate de referinţă, iar comparaţiile corecte se pot face doar cu ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani.
„Raportările anterioare anului 1990 nu erau corecte. Existau cazuri în care în statisticile oficiale se consemnau cifre duble faţă de real. Aşa se făceau raportările atunci. Dacă vrem comparaţii reale trebuie să ne raportăm la ultimii ani. Anul acesta de exemplu, este evident că producţia agricolă este mai bună decât anul trecut”, a subliniat Adrian Rădulescu.
