Criza care s-a dezvoltat in jurul problemelor fiscale ale Greciei are sanse mici sa se raspandeasca spre alte state membre ale zonei euro cu un grad ridicat de indatorare a statului, a declarat luni directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, citat de Mediafax.
Strauss-Kahn a respins speculatiile din piata privind potentiale default-uri (intrarea in incapacitate de plata) a unor state din zona euro cu deficite mari si datorii ridicate, precum Portugalia, Spania sau Irlanda, calificand astfel de scenarii drept "vorbe goale menite sa induca teama".
"Poti adauga la lista toate tarile din zona euro, pentru a speria lumea despre tot. Nu cred ca se va intampla asa ceva. Avem o problema cu Grecia. Nu avem o problema cu Spania, pana acum. Zona euro trebuie sa abordeze problemea Greciei . Au luat deja masuri. Nimeni nu stie ce se va intampla maine dimineata, dar nu este niciun motiv sa aiba loc o revarsare catre Portugalia sau catre Spania", a afirmat seful Fondului Monetar International (FMI) intr-nu interviu acordat Reuters la Nairobi.
Oficialul s-a aratat increzator ca statele din zona euro pot gestiona situatia din Grecia.
Premierul elen, George Papandreou, a declarat saptamana trecuta ca Grecia ar putea fi nevoita sa apeleze la un ajutor de la FMI pentru a-si onora obligatiile financiare scadente in luna aprilie, daca Uniunea Europeana nu-i acorda sprijin financiar. Statul elen ar putea devenit astfel prima tara din zona euro care ar primi un pachet de sustinere de la Fond.
Strauss-Kahn a afirmat insa luni ca nu crede ca situatia impune implicarea FMI dincolo de asistenta tehnica acordata in prezent Atenei.
"Daca zona euro vrea sa gestioneze singura situatia, pot intelege asta. Cred ca vor rezolva problema. Sper ca vor rezolva problema, noi suntem aici doar pentru a ajuta. Daca va fi nevoie de mai mult, vom fi gata sa intervenim, dar pani acum cred ca europenii vor putea face fata problemei", a aratat oficialul FMI.
Papandreou a obtinut sprijinul politic al liderilor UE in privinta problemelor finantelor publice ale statului elen, insa nu si-a asigurat inca vreo masura concreta de ajutor financiar.
Datoria publica a Greciei a depasit 300 miliarde de euro, cu mult peste PIB-ul estimat la 250 miliarde de euro pe an, iar deficitul bugetar a crescut anul trecut la 12,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE.
Guvernul de la Atena trebuie sa se imprumute sau sa refinanteze in acest an 53 de miliarde de euro, din care cel putin 20 de miliarde de euro pana la sfarsitul lunii mai, pentru a restitui datoriile scadente si a-si acoperi deficitul fiscal urias.
Autoritatile elene au luat numeroase masuri de austeritate si au promis liderilor UE ca vor reduce deficitul bugetar cu 4% din PIB in acest an, insa tensiunile sociale din Grecia alimenteaza speculatii ca guvernul ar putea avea probleme in ceea ce priveste implementarea programelor adoptate.
Criza din Grecia reprezinta o amenintare la adresa credibilitatii si stabilitatii monedei euro, iar multi analisti considera ca problemele statului elen ar putea afecta in curand si alte tari europene cu deficite mari si niveluri ridicate de indatorare.
