Primăriile vor putea fi declarate falimentare, ca orice societate comercială, dacă nu-şi achită datoriile mai vechi de 120 de zile şi dacă depăşesc 50% din bugetul anual. A rămas însă nerezolvată problema limitării numărului de angajaţi dintr-o primărie. Potrivit declaraţiei ministrului Administraţiei şi Internelor,Vasile Blaga, „o unitate administrativ-teritorială intră în insolvenţă dacă nu îşi achită obligaţiile de plată lichide şi eligibile mai vechi de 120 de zile” şi dacă nu asigură drepturile salariale ale funcţionarilor pe o perioadă mai mare de 120 de zile. Concret, creditorul-persoană juridică poate să declare starea de faliment a unei primării dacă nu poate să-şi recupereze banii în acest termen. Până acum, primăriile rău-platnice nu puteau fi executate silit decât în urma unei decizii judecătoreşti definitive. Proiectul mai stabileşte că şi preşedintele consiliului judeţean poate constata, din punct de vedere juridic, starea de insolvenţă. Potrivit actului normativ, prefectul preia situaţia de faliment a primăriei şi gestionează administrativ criza financiară. „Prefectul judeţului constituie un comitet pentru situaţii de criză, care va întocmi în 30 de zile un plan de redresare”, a declarat Blaga.
Abia după remedierea situaţiei financiare prefectul va preda atribuţiile de ordonator de credit primarului. Mulţi dintre primarii de oraşe mari contactaţi de RL habar nu au că atribuţiile lor urmează să fie preluate de prefect în caz de faliment. Dar vărul unui vicepreşedinte PDL, primarul Botoşaniului, Cătălin Flutur, susţine că Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a consultat cu unii reprezentanţi ai Asociaţiei Municipiilor şi Judeţelor, dar în cerc restrâns. „Acest act normativ va funcţiona ca o mică sperietoare pentru primării. Aşa va responsabiliza mai mult edilii şi va eficientiza managementul bugetului. Şi primăriile vor funcţiona ca o societate comercială oarecare, care poate fi declarată insolventă dacă nu-şi achită datoriile”, a precizat Flutur pentru RL.
Insolvenţa primăriilor pare însă răspunsul dur al Guvernului pentru nereuşita legată de proiectul de lege privind aşa-numitele standarde de cost menite să limiteze numărul nejustificat de angajaţi din multe primării. Discuţiile cu primarii şi preşedinţii de consilii judeţene au început încă de anul trecut, când s-a constatat, de exemplu, că Primăria Hunedoara avea circa 600 de angajaţi la 70.000 de locuitori, în vreme ce la Vaslui, oraş la fel de mare, erau angajaţi în jur de 100 de oameni.
