În urma întâlnirii de la Washington a oficialilor Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale şi a miniştrilor de Finanţe ai statelor din grupul G20, liderii europeni au decis ca fondul de urgenţă al mecanismului de stabilitate financiară să fie suplimentat, însă timpul lucrează împotriva lor.
Politicienii europeni, obişnuiţi să ceară statelor mai mici să conducă o politică fiscală riguroasă şi să le dea acestora sfaturi în privinţa reformelor economice necesare, s-au trezit la summitul de la Washington într-o postură nouă: cea de acuzat. În loc ca Franţa şi Germania să facă presiuni asupra Braziliei şi Indiei, de această dată rolurile au fost inversate. Speriate de posibilitatea ca să se extindă şi asupra lor criza zonei euro, statele în curs de dezvoltare – dar şi SUA şi China – au cerut europenilor să îşi rezolve cât mai rapid problemele, oferindu-le acestora ajutorul: „de această dată, epicentrul crizei este Europa”, a declarat ministrul de Finanţe brazilian, Guido Mantega, citat de cotidianul american New York Times.
Se va evita falimentul Greciei?
După întoarcerea de la Washington, liderii europeni au anunţat un proiect ambiţios, cu ajutorul căruia încearcă să recâştige atât încrederea celorlalte state, cât şi cea a pieţelor financiare. Planul prevede în primul rând suplimentarea Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF; dacă acum acesta dispune de fonduri în valoare de 440 miliarde euro, în viitor acestea ar urma să crească până la suma de 2.000 de miliarde. Conform celui de al doilea punct al planului, investitorii privaţi vor trebui să renunţe la jumătate din datoriile Greciei către ei – ceea ce ar echivala cu falimentul statului elen.
BBC relatează că, deşi până acum liderii europeni au negat că ar exista un plan care să prevadă falimentul Greciei, se pare că acesta există, şi că scopul său este de a permite Greciei să îşi înjumătăţească datoriile şi să rămână, totodată, în zona euro.
Al treilea punct al planului implică o capitalizare a băncilor mari din zona euro, despre care se consideră că ar dispune de capitalul necesar pentru a absorbi pierderile cauzate de intrarea în imposibilitate de plată a guvernului de la Atena.
Următoarea tranşă a împrumutului acordat Greciei de FMI şi statele europene va trebui să fie acordată la sfârşitul lunii septembrie – în cazul în care inspectorii FMI vor decide că guvernul elen şi-a atins ţintele stabilite privind reducerea cheltuielilor. Conform analiş-tilor citaţi de BBC, nu este exclusă posibilitatea ca împrumutul să fie oprit – caz în care Grecia va intra în imposibilitate de plată în luna octombrie.
O salvare rapidă
Presupunând că se va evita falimentul Greciei, timpul rămas statelor din zona euro pentru a câştiga încrederea pieţelor financiare este extrem de scurt; primele hopuri vor fi voturile din Parlamentele de la Berlin, din Slovenia şi din Finlanda, care vor avea loc în cursul acestei săptămâni şi în care se va decide adoptarea fondului EFSF în forma sa actuală; aceasta necesită aprobarea tuturor celor 17 state membre ale zonei euro, care este aşteptată să aibă loc până la mijlocul lunii octombrie. Tot în această săptămână au loc un vot în Parlamentul de la Atena, în care trebuie aprobată o creştere a impozitului pe proprietăţi imobiliare, şi care este crucial pentru următoarea tranşă a împrumutului FMI, şi vânzarea unui nou set de obligaţiuni italiene, care va avea loc joi.
Totodată, liderii europeni vor trebui să pună la punct suplimentarea fondului EFSF, finanţat de statele din zona euro împreună cu Banca Centrală Europeană, până cel târziu pe 4 noiembrie, când va avea loc, la Cannes, summitul statelor G20. Un timp foarte scurt pentru o acţiune de care depinde, poate, întreaga economie mondială.
27.09 vot asupra adoptării EFSF în Parlamentul sloven.
28.09 vot asupra adoptării EFSF în Parlamentul finlandez.
29.09 vot asupra adoptării EFSF în Parlamentul german şi vânzarea obligaţiunilor italiene.
30.09 următoarea tranşă a împrumutului FMI către Grecia.
14.10 summitul miniştrilor de Finanţe ai G20 la Paris.
15.10 adoptarea EFSF de către toate statele din zona euro.
18.10 summitul liderilor UE la Bruxelles.
4.11 suplimentarea EFSF până la 2.000 miliarde euro.
