Ieri, prima zi a celor 48 de ore de grevă generală, grecii au ieşit pe străzile Atenei pentru a protesta contra noului plan de austeritate propus de premierul socialist Papandreu în vederea obţinerii creditului de la FMI şi UE.
În Piaţa Sintagma, situată în faţa Parlamentului unde au loc dezbateri înaintea adoptării bugetului de austeritate, se află permanent, din luna mai, membrii mişcării care cere abandonarea rambursării datoriei Greciei. Importante forţe de poliţie au fost amplasate în centrul Atenei, iar Parlamentul a fost înconjurat de sute de oameni din forţele speciale antrenate pentru a face faţă revoltelor de stradă.
Nici responsabilii europeni nu sunt scutiţi de îngrijorare şi nemulţumire, având în vedere că măsurile luate până în prezent nu au reuşit să stopeze criza declanşată de uriaşa datorie a Greciei şi care ameninţă chiar viitorul monedei unice.
Condiţiile FMI şi UE
Guvernul premierului Papandreu speră ca Parlamentul să adopte noul plan de austeritate, condiţie cerută de creditorii Greciei pentru continuarea ajutorului financiar fără de care se întrevede spectrul falimentului.
Planul prevede economii bugetare de 28,6 miliarde euro între 2012 şi 2015, însoţite de proiecte de privatizare în valoare totală de 50 miliarde euro. Europa şi FMI cer ca acest program să fie adoptat până joi de aleşii eleni pentru a putea să deblocheze o tranşă de 12 miliarde euro din cadrul primului plan de salvare a Greciei de anul trecut (110 miliarde euro) şi, pe de altă parte, pentru a putea lansa al doilea plan de salvare, de 100 miliarde euro.
Analiştii dosarului grec estimează că planul de austeritate va fi adoptat în Parlament în pofida unei mobilizări a sindicatelor, a refuzului opoziţiei de dreapta de a-l susţine şi a rezervelor afişate de unii deputaţi ai puterii. Desigur, nu există o certitudine.
Criticile guvernatorului Băncii Greciei
Guvernatorul Băncii Greciei, Georges Provopoulos, a criticat ieri planul bugetar aflat în discuţie în Parlament, precizând pentru ziarul Kathimerini că „până în prezent, politica bugetară s-a bazat în principal pe creşterea impozitelor şi pe strategii pe termen mediu şi nu acordă destulă importanţă reducerii cheltuielilor (publice)”. Punerea de impozite tot mai mari pe umerii contribuabililor a atins limitele, a adăugat el, sugerând că dacă s-ar acţiona mai puternic pentru a lupta contra fraudei fiscale „impozitele în unele domenii ar putea fi scăzute pentru încurajarea relansării”.
Bruxelles avertizează
Pentru Grecia, adoptarea planului de austeritate este singurul mijloc de evitare a încetării imediate de plată, a declarat comisarul european pentru Economie, Olli Rehn. El a precizat că nu există un „Plan B” pentru evitarea falimentului şi a respins declaraţiile făcute în ultimele zile de câţiva responsabili europeni.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, sublinia că „trebuie organizat totul pentru înfruntarea a ceea ce poate fi mai rău”, în timp ce un înalt responsabil european evoca, sub acoperirea anonimatului, pregătiri în vederea unui plan B, asigurând că următoarea etapă nu este o încetare de plată a Greciei. „UE rămâne pregătită să ajute Grecia.
Dar Europa poate să ajute Grecia doar dacă Grecia se ajută singură”, arată Rehn care a cerut liderilor politici eleni să îşi asume responsa¬bilităţile ce le revin. Grecia va fi obligată să-şi restructureze datoria dacă planul este respins, pentru că nu va mai primi credite.
Planul francez
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a confirmat că guvernul său şi băncile franceze au propus un nou plan pentru participarea „actorilor privaţi” din Europa la al doilea plan de salvare a Greciei şi a subliniat că speră că va fi adoptat de alţi parteneri europeni.
Potrivit acestui plan, creditorii privaţi ai Greciei ar trebui să reinvestească pe bază de voluntariat 70% din sumele primite când Atena le va rambursa obligaţiile ajunse la scadenţă. Aceste 70 de procente se vor repartiza în 50% alocate noilor împrumuturi publice elene pe 30 de ani şi 20% plasate într-un soi de garanţie care securizează această nouă datorie a Greciei.
La 3 iulie miniştrii de Finanţe din zona euro vor avea o reuniune extraordinară pe tema Greciei. Luni, la Roma, principalul lobby mondial al băncilor a avut discuţii cu responsabili din întreaga zonă euro.
PRESIUNI
Alertă roşie
Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat în Parlamentul European că orele ce vin vor fi „decisive” pentru Grecia, dar şi pentru zona euro şi economia mondială, adăugând presiune asupra Parlamentului grec, care se pregăteşte să voteze un impopular plan de austeritate.
„Sunt momente decisive şi orele ce vin vor fi decisive, capitale pentru poporul grec, dar nu numai pentru poporul grec, ci şi pentru eurozonă şi chiar pentru stabilitatea economiei mondiale.”