Preşedinţia elenă a anunţat că Grecia va organiza noi alegeri anticipate după eşecul preşedintelui Karolos Papoulias de a obţine sprijinul liderilor partidelor politice pentru un guvern de tehnocraţi. „Un guvern de tehnocraţi va fi instalat miercuri, pentru a conduce ţara până după alegeri” a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedintelui. Eşecul consultărilor alimentează temerile că Grecia va fi nevoită să părăsească zona euro.
Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, are toate motivele să boicoteze formarea unui guvern de tehnocraţi, aşa cum a boicotat şi încercările de a forma un guvern de uniune naţională, pentru că după alegerile de pe 6 mai – SYRIZA sau Coaliţia Stângii Radicale – a crescut cu zece procente în sondaje, până la 27%, ceea ce l-ar transforma în principalul partid al ţării. O colecţie de formaţiuni comuniste, anarhiste şi ecologiste, SYRIZA ar putea forma fără probleme un guvern împreună cu Stânga Democratică şi cu Comuniştii, dacă aceştia şi-ar păstra locurile deţinute acum pe o platformă care să respingă măsurile de austeritate şi planul de salvare convenit cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană.
În felul acesta, cele două partide „tradiţionale”, Partidul Socialist şi Noua Democraţie (dreapta), care au susţinut planul de salvare, se vor plasa în afara decizei politice din Grecia. Cum liderul Stângii Democratice, Fotis Kouvelis, a refuzat până acum să participe la o coaliţie din care nu face parte şi SYRIZA, speranţele europenilor de a evita criza atârnă de abilitatea preşedintelui Papoulias de a-l convinge pe acesta din urmă să susţină, totuşi, un guvern de tehnocraţi care să continue aplicarea programului de austeritate convenit. Dacă însă, după 48 de ore, nu se va contura o majoritate, atunci preşedintele va fi nevoit să convoace un nou scrutin general cu rezultatul amintit mai sus. Or, dacă Grecia denunţă planul de salvare, atunci va trebui aproape cu certitudine să părăsească zona euro. Revista The Economist a inventat chiar şi un cuvânt pentru asta: „Grexit”.
Despre ieşirea Greciei din moneda unică, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, a afirmat luni sear[ cu frustrare că este numai „propagandă”, dar mai mulţi lideri politici şi reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene vorbesc deschis despre acest scenariu, unii, precum ministrul de Finanţe austriac, Maria Fekter, mergând până acolo încât au exprimat opinia că poate ar fi mai bine ca Grecia să părăsească chiar şi UE şi să facă o cerere de re-admisie.
Potrivit The Economist, ieşirea din zona euro va determina fuga investitorilor şi prăbuşirea instantanee a drahmei, urmată de falimentul celor mai multe bănci greceşti. Unda de şoc va fi resimţită de fragilul sistem bancar din Spania, dar şi de băncile din Franţa. Primele ţări care vor fi lovite vor fi Irlanda şi Portugalia şi nu există nici o garanţie că dominoul se va opri aici.
