Presaţi de întreaga lume să stopeze contagiunea crizei datoriilor, liderii europeni se reunesc duminică la Bruxelles pentru un summit considerat crucial de Franţa, aflată sub ameninţarea agenţiei Moody’s, care a degradat nota Spaniei. În Grecia, zeci de mii de persoane au protestat contra unui nou plan de austeritate.
Tensiunea a crescut ieri în zona euro îna-intea summitului liderilor europeni pentru a încerca rezolvarea crizei datoriilor: agenţia de rating Moody’s a dat o nouă lovitură Spaniei iar Grecia a fost paralizată de o grevă generală.
Spania a suferit o nouă degradare a notei sale suverane pentru a treia oară în mai puţin de două săptămâni. După Fitch şi Standard&Poor’s, Moody’s a decis să scadă nota de solvabilitate a ţării cu două grade. Mai severă decât celelalte agenţii, Moody’s notează acum cu A1 obli-gaţiunile statului spaniol pe termen lung şi nu cu A2, refuzând astfel Spaniei statutul de emitent de înaltă calitate şi trecând-o în rândul emitenţilor solizi dar susceptibili de a fi afectaţi de schimbările situaţiei economice.
Pentru a înfrunta criza datoriei, responsabilii europeni au apărut adesea divizaţi în ce priveşte drumul de urmat şi summitul de duminică ar urma să fie decisiv. „Destinul Europei se joacă în zilele următoare” afirma preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a cărui ţară tremură de acum pentru nota „triplu A”, nota maximă pe pieţe, după avertismentul Moody’s.
Avertismentele agenţiilor de rating
Moody’s, una dintre cele trei principale agenţii de evaluare financiară din lume, a dat Franţei un termen de trei luni pentru a determina dacă perspectiva „stabil” de care beneficiază nota ei actuală va fi justificată sau vizată de o degradare ca urmare a situaţiei economice. Franţa beneficiază în prezent de cea mai mare notă posibilă din partea Moody’s, faimosul „tripluA”, ca şi din partea marilor concurenţi ai acesteia, Standard&Poor’s şi Fitch Ratings. Nota maximă îi permite să se împrumute pe pieţe în condiţii foarte favorabile pentru a finanţa deficitele bugetare. Dacă în perspectivă nota va fi revizuită în mod „negativ”, Franţa va deveni a doua mare ţară, după SUA care pierde acest „sesam” pe pieţe. Standard&Poor’s a privat la 6 august SUA de triplu A pentru prima oară în istoria ţării.
„Dacă nu vom reuşi duminică, Europa se va afla în mare risc”, sublinia premierul francez, Francois Fillon.
Acţiunile agenţiilor de rating au afectat şi Italia căreia Fitch şi Moody’s i-au scăzut nota suverană, iar marţi S&P a scăzut no-tele a 24 de bănci italiene, în majoritate de talie medie. Agen-ţia a explicat că tensiunile pe pieţe şi perspectivele sumbre de creştere au antrenat o deteriorare a contextului economic pentru băncile italiene, al căror cost de refinanţare vor creşte în mod notabil din cauza creşterii ratelor obligatorii.
Acest tir neînterupt al agen-ţiilor de evaluare financiară aduce un plus de presiune asupra lide-rilor europeni dacă vor întârzia să ia decizii şi poate accelera puţin negocierile, care sunt lente, susţin experţii financiari. Agenţiile de rating transmit un mesaj foarte clar – există o problemă a datoriei în Europa şi asta poate antrena o agravare majoră a crizei. Este o presiune care se face asupra Franţei şi Germaniei, asupra capacităţii lor de a rezolva această criză, pentru că de acolo vor veni soluţiile, confirmă Jesus Castillo, specialist pe Europa de Sud la Natixis.
Grecia, paralizată
Parlamentul elen era înconjurat ieri de zeci de blindate ale poliţiei la Atena unde peste 70.000 de persoane au ieşit pe străzi pentru a protesta contra unui nou plan de austeritate, la apelul sindicatelor în prima zi a grevei generale de 48 de ore.
Violenţele au început chiar din primele ore ale dimineţii între grupuri de tineri şi poliţie. În jurul Parlamentului, aflat în piaţa Syntagma, poliţia a lansat gaze lacrimogene şi peste mulţime plutea fumul provenit de la pubelele incendiate de protestatarii îmbrăcaţi în negru şi cu cagule pe faţă. Marile hoteluri din piaţă au tras obloanele pentru a evita ofensiva grupurilor violente care lansau bucăţi de marmură şi alte proiectile asupra forţelor de ordine. La miezul zilei, tinerii au început să lanseze cocteiluri Molotov şi pietre spre barierele instalate pentru blocarea accesului în Parlament. Transporturile, şcolile, muzeele şi ansamblul sectorului public grec erau paralizate ieri şi, lucru rar în Grecia, numeroase magazine şi bănci au rămas închise, la chemarea la grevă.
Miză de proporţii
De la debutul turbulenţelor, la finele anului 2009, în Grecia, incendiul nu a încetat să se propage în zona euro, ameninţând moneda unică europeană dar şi economia mondială. Adesea divizaţi, liderii europeni nu au făcut decât să astupe fisurile fără a da un răspuns convingător. După multiple reuniuni eşuate, la summitul de duminică ei speră să reuşească. La Bruxelles, sfârşitul de săptămână se anunţă dens, cu un preambul al reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro, vineri şi apoi a întregii Uniuni Europene, sâmbătă. Sentimentul urgenţei este împărtăşit şi de Comisia Europeană unde preşedintele ei, Jose Manuel Barroso a cerut ca Europa să dea „un răspuns concret cât mai rapid posibil” pentru a stopa contagiunea, estimând că se află într-un moment crucial pentru viitorul său”. Declaraţiile optimiste contrastează cu cele prudente care vin din Germania: cancelarul german, Angela Merkel a avertizat că „visele de a vedea criza terminată încă de luni nu vor putea fi realizate”.
Dar este dificil ca summitul să se încheie încheia fără un anunţ concret. În caz contrar, redeschiderea pieţelor financiare luni riscă să fie brutală. „Toată lumea este conştientă că trebuie să se ajungă la un rezultat”, declara o sursă apropiată de dosar.
Fond de 2.000 miliarde euro
Crearea unui ministru de Finan-ţe european? A unui „supercomisar” însărcinat cu supravegherea bugetară? Zona euro caută soluţii la criza euro prin reforma-rea funcţionării sale, având în vedere o pilotare în comun a disciplinei bugetare. În afara măsurilor de urgenţă aşteptate, preşedintele UE, Herman Van Rompuy va face propuneri în acest sens la summitul de la Bruxelles. O sursă diplomatică declara că în textul final „va fi evocată opţiunea unei posibile schimbări a tratatului”, fără a se merge mai departe „pentru că nu există un acord” asupra acestui subiect.
Grecia nu poate gestiona datoria sa uriaşă şi proporţia rambursărilor la care creditorii săi privaţi vor trebui să renunţe – este unul din subiectele prioritare ale summitului, altul fiind nivelul recapitalizării necesare băncilor pentru a absorbi acest şoc.
Se are în vedere creşterea capacităţii mecanismului de ajutor pentru ţările europene aflate în dificultate, FESF, în prezent de 440 miliarde euro. Presa germană îl citează pe ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble, care evoca creşterea Fondului la 1.000 de miliarde de euro, în timp ce cotidianul britanic The Guardian evoca suma de 2.000 de miliarde euro. Europenii negociază mijloacele tehnice destinate creşterii capacităţii FESF de împrumut prin „efect de levier” fără mărirea contribuţiei statelor, un fel de „a ajuta fără a cheltui mai mult”. Mecanismul în discuţie este de a permite FESF să garanteze în parte emisiile de obligaţiuni ale ţărilor în dificultate.
