BNR are în lucru un proiect care va permite băncilor să convertească mai uşor în acţiuni datoriile pe care le au de încasat de la firmele cu restanţe la împrumuturi.
Executarea silită a datornicilor şi valorificarea bunurilor acestora nu este singura metodă la care pot recurge băncile pentru a-şi recupera datoriile. Banca Naţională este în procesul de reglementare a unei metode care se aplică deja însă la un nivel mai restrâns. Este vorba despre convertirea datoriilor companiilor către bănci în acţiuni şi construirea unui parteneriat pe termen scurt între creditor şi firma debitoarea. „Din câte ştiu, Direcţia de reglementare şi autorizare înclină să accepte o serie de propuneri din partea Asociaţiei Române a Băncilor. Vă spun cu această ocazie că dialogul există. De fapt, este o permanenţă să vedem cum putem regla din competenţele, atribuţiile şi responsabilităţile noastre din domeniul reglementării secundare în domeniul financiar-bancar”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitor la proiectul menţionat mai sus. Potrivit oficialului BNR, una dintre noile reglementări ar putea da posibilitate băncilor să convertească datoriile în acţiuni chiar dacă nu deţin minimum 60% din debitele societăţii res-pective, aşa cum prevede în prezent legea.
Moment prielnic
Simplificarea şi generalizarea procedurii de conversie a datoriilor în acţiuni ar veni într-un moment cum nu se poate mai bun, în condiţiile în care restanţele companiilor (în principal ale IMM) către bănci au ajuns la un nivel-record şi, cel mai probabil, vor creşte şi pe parcursul acestui an. Ponderea creditelor restante în totalul împrumuturilor acordate IMM a crescut de la 1% la peste 10% în ultimii doi ani, potrivit datelor BNR. Guvernatorul Isărescu spune că majoritatea acestor datorii sunt mai lungi de 90 de zile şi o altă parte semnificativă o constituie restanţele mai mari de 60 de zile, fapt care arată că IMM-urile respective au probleme serioase în privinţa lichidităţilor. „Nerestructurarea acestor credite neperfomante poate duce la nerecuperarea activelor, iar la nivel macroeconomic să aibă mari consecinţe negative microeconomice. Perspectiva reorganizării pe cale naturală a fost o speranţă uneori fructificată, dar îngreunată de gradul mare de neîncredere şi de climatul pe care îl avem în discursul public, pe un fond psiho-social specific”, spune guvernatorul BNR.
Lipsă de încredere
Reglementarea procesului de conversie a datoriilor ar putea rezolva şi problema încrederii pe care băncile o acordă companiilor. Instituţiile de credit vor privi cu alţi ochi o firmă unde sunt acţionari. În acest moment nivelul încrederii este la cote foarte reduse, fapt care reiese şi din disponibilitatea băncilor de a mai acorda împrumuturi către IMM. „Băncile stau călare pe bani, iar mediul de afaceri nu este finanţat”, constată Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului de Contragarantare a Creditelor. În aceste condiţii, relansarea economică este imposibilă.
„Trebuie să fim realişti, în axa bănci, IMM, fonduri de garantare şi contragarantare există în continuare fracturi care nu pot duce decât la lipsa finanţării, ceea ce întârzie apariţia elementelor de relansare economică. Nu avem nici o şansă, nu există relansare economică fără finanţare. Este vorba pe de o parte de prăbuşirea încrederii între bănci şi mediul de afaceri. Nici sistemul de garantare şi contragarantare nu este destul de adaptat la situaţia actuală”, a explicat Hidegcuti, la un seminar dedicat IMM organizat de Mediafax.
Cum se convertesc datoriile în acţiuni
Proiectul BNR îşi propune să reglementeze conversia datoriilor în acţiuni realizată de către instituţiile de credit. Actul are în vedere ipoteza conversiei ca formulă de dobândire a controlului (modelul creditorului-antreprenor), deoarece instituţiilor de credit li se va cere să pună în practică un plan concret de res-tructurare financiară a societăţii debitoare. Conform regulamentului, instituţiilor de credit le va fi permisă dobândirea de acţiuni doar ca ultimă soluţie. Totuşi, nu este stabilit nici un criteriu prin care se poate evalua viabilitatea sau rentabilitatea opţiunilor aflate la dispoziţia creditorilor. De asemenea, instituţiile de credit vor fi nevoite să elaboreze o politică generală faţă de acest tip de operaţiuni, semn că va trebui ca băncile să se conformeze unui anumit standard de comportament nondiscriminatoriu.
„Nerestructurarea acestor credite neperformante poate duce la nerecuperarea activelor, iar la nivel macroeconomic să aibă mari consecinţe negative microeconomice.” MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul BNR