Cancelarul german Angela Merkel le-a spus şefilor partidelor politice din Germania că puterea financiară a fondului de salvare a euro, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, ar urma să fie extinsă la 1000 de miliarde de euro şi că datoria Greciei ar urma să fie redusă cu până la 60 de procente, potrivit liderilor opoziţiei, citaţi de ediţia online a cotidianului german Spiegel.
Deocamdată nu se ştie modul în care se va reuşi suplimentarea Fondului de Salvare, care în prezent are 440 de miliarde de euro. Totuşi, această măsură controversată ar urma să fie supusă votului Parlamentului german, miercuri, în loc de a beneficia de un simplu vot al comitetului pentru buget, aşa cum era planificat iniţial.
Coaliţia de centru-dreapta, condusă de Angela Merkel, a decis să caute o susţinere mai mare pentru această măsură importantă, având în vedere atenţia cu care sunt urmărite deciziile Germaniei privind Fondul de Salvare.
La întâlnirea pe care a avut-o cu liderii partidelor din coaliţia sa şi din opoziţie, Merkel a mai precizat mult-discutata recapitalizare a băncilor europene ar ajunge la o sută de miliarde de euro, din care băncile germane ar trebui să cotizeze cu 5,5 miliarde de euro pentru a respecta procentul de nouă la sută al capitalului şi să pregătească băncile pentru eventualele deprecieri care ar putea rezulta din tăierea datoriei Greciei.
Criza euro ameninţă Franţa
Cotidianul german mai atrage atenţia că următoarea ţară care ar putea fi grav afectată de criza zonei euro este Franţa pe care agenţia de rating Moody’s a ameninţat-o, în urmă cu o săptămână, că ar putea să o retrogradeze şi să îi retragă ratingul AAA în cazul în care guvernul nu face eforturi pentru a-şi menţine finanţele sub control în următoarele trei luni. Datoria naţională a Franţei reprezintă 48,7% din PIB, cel mai mare procentaj dintre toate statele membre ale zonei euro care au ratingul AAA. În plus, slaba creştere a economiei franceze este insuficientă pentru a aduce deficitul bugetar al ţării sub pragul de 3 procente din PIB, aşa cum cer regulile UE, până în 2013.
Băncile franceze au şi ele probleme. Pe lângă faptul că cele trei agenţii mari de rating au retrogradat câteva bănci mari, aceste instituţii au investit masiv în obligaţiuni guvernamentale în Italia şi Grecia, mult mai mult decât competitorii lor europeni. În martie, Franţa deţinea 53 de miliarde din datoria Greciei, Parisul devenind cel mai mare creditor al Greciei.
Dacă Franţa va pierde ratingul de tripul-A, ar fi semnul că criza euro şi-a croit drum până în inima Europei, iar atunci soarta Fondului european de Salvare şi cea a uniuni monetare vor fi puse sub semnul întrebării.
