Reuniunea „istorică” a şefilor de stat sau de guvern ai ţărilor membre UE de joi noaptea nu a salvat moneda unică. Germania s-a opus atât emiterii de euro-obligaţiuni, cât şi pornirii tiparniţei de bani a Băncii Centrale Europene. În schimb, summitul a consfinţit extinderea disciplinei germane la nivelul întregii Europe continentale şi oficializarea politicii de austeritate.
Înscrierea regulii de aur – deficit structural de maximum 0,5% din PIB şi deficit bugetar de maximum 3% – în Constituţiile statelor membre înseamnă asumarea de către liderii politici europeni a necesităţii de a limita şi controla strict cheltuielile bugetare. Faptul că bugetele naţionale vor fi controlate şi aprobate de Comisia Europeană, care va avea dreptul să urmărească prin inspectori exerciţiul bugetar pe parcursul derulării sale reprezintă un divorţ faţă de trecut, când politicienii îşi puteau cumpăra popularitatea cu ajutorul deficitului bugetar şi al datoriei publice. De acum înainte, orice depăşire a procentului 0,5% va atrage automat reacţia Europei. Concret, liderii politici vor trebui fie să mărească taxele şi impozitele, fie să reducă cheltuielile în condiţiile în care datoria publică va fi şi ea limitată la 60% din PIB prin Constituţie. Cum orice emisiune de obligaţiuni de către un stat membru va fi şi ea supusă aprobării instituţiilor europene, acordul încheiat joi noapte face din austeritate şi disciplina bugetară elementul definitoriu al politicii statelor din zona euro sau care, precum România, doresc să adere la zona euro.
Noul acord interguvernamental care trebuie semnat la summitul din martie anul viitor prevede ca până la 31 decembrie 2012 statele semnatare să îşi modifice Constituţia în aşa fel încât să asume limitarea deficitului şi datoriei. Modificarea Constituţiei României necesită o majoritate de două treimi şi deja opoziţia îşi condiţionează acceptul de numirea unui guvern de tehnocraţi şi organizarea de alegeri anticipate. Totodată opoziţia pretinde adoptarea unei legi speciale care să conţină limitele de deficit şi îndatorare convenite. Cum USL şi-a construit întreaga strategie electorală pe denunţarea austerităţii impuse de guvernul Boc şi cum liderii săi au declarat în repetate rânduri că introducerea limitelor de deficit în Constituţie ar fi „o prostie uriaşă”, social-liberalii se găsesc într-o situaţie dificilă: Ei trebuie să convingă că instituţionalizarea austerităţii la nivel european este o poziţie dezirabilă în vreme ce adoptarea ei în România este o greşeală a actualei guvernări. Domnii Ponta şi Antonescu nu se vor grăbi să recunoască prea curând această contradicţie în care s-au aşezat şi este puţin probabil să fie de acord cu modificarea Constituţiei în sensul convenit la Bruxelles.