» Capitala Banatului a lasat locul fruntas in dezvoltarea economica altor orase sau comune, precum Jucu. Etapa prin care trece comuna clujeana acum s-a consumat in Timis de cativa ani buni. Autoritatile nu se simt amenintate de stagnarea investitiilor locale si spun ca Timisoara trebuie sa intre pe un nou fagas al dezvoltarii.
Timisoara, un mic miracol economic, locul de unde a pornit si revolutia economica, a fost orasul unde s-au stabilit, dupa 1989, primii mari investitori straini. Acestea sunt cateva dintre afirmatiile care vor ramane inscrise in istorie, dar care au ramas la timpul trecut. In ultimii anii, marile investitii au stagnat, orasul a ajuns mai jos in topurile dezvoltarii, dar continua sa fie un pol de dezvoltare. Orasul de pe Bega ocupa abia locul al noualea, din 15 posibile, intr-un top referitor la dinamica investitionala, in perioada octombrie 2006-septembrie 2007. Motivele pentru care Timisoara a cedat locul miracolelor economice unor comune cum este Jucu, din Cluj, sunt, in opinia specialistilor si a autoritatilor locale, diverse.
In primul rand, lipsa noutatilor investitionale este cauzata de boom-ul imobiliar, sectorul rezidential inlocuind constructia de hale industriale. Aplicarea legilor retrocedarii a dat un imbold cresterii haotice a preturilor, terenurile periurbane fiind scoase la mezat cu preturi intre 20 si 100 de euro/mp. Al doilea motiv ar fi somajul foarte scazut, sub 2%. Oficialitatile mai spun ca alte cauze ar mai fi si lipsa infrastructurii, neimplicarea autoritatilor, lipsa descentralizarii, suspicionarea parteneriatelor public-private, existenta unor parcuri industriale prea mici si fara utilitati ori lipsa de interes in promovarea conceptului de zona metropolitana.
Gheorghe Ciuhandu spune ca Timisoara se afla in fata unei noi etape de dezvoltare. "In ultimii 10 ani, lumea a fost obisnuita cu aceste investitii mari. In Timisoara ele au venit deja, sunt functionale, au creat locuri de munca. Acum suntem cu somajul sub 2%. Zona Jucu abia acum parcurge o etapa prin care noi am trecut cu atatia ani in urma. Cred ca Timisoara trebuie sa treaca de la o dezvoltare extensiva la una intensiva, la o dezvoltare a serviciilor si a sectorului tertiar. Acest drum l-au parcurs toate economiile din UE", apreciaza primarul. Presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, este de aceeasi parere. "Nu cred ca a apus era mariilor investitii in Timis. Intr-o competitie, nu mai avem aceleasi argumente pe care le-am avut pana acum cativa ani. Clujul are acum o alta deschidere si investitorii s-au indreptat catre o zona noua. Noi avem nevoie de o alta perspectiva, pentru ca s-au schimbat conditiile competitiei la nivel national si european", opineaza Ostaficiuc.
Somaj mic, terenuri scumpe
"Rata somajului este de 1,5%, cea mai scazuta din Europa. S-a ajuns ca unele societati sa aduca cu autobuzele muncitori de la Resita. somajul ne trage in jos. Dinamica a fost in perioada 1995- 2000, cand au venit multe investitii si s-a absorbit forta de munca", spune Sorin Belea, directorul Directiei de Statistica Timis. Orasele de la granita sunt cele mai vaduvite. La Sannicolau Mare, de exemplu, somajul este zero. Conform suprefectului Zoltan Marossy, deocamdata fac naveta circa zece persoane dinspre Ungaria, pentru a lucra in Romania, si cam tot atatia romani merg la serviciu in comunele apropiate de granita, in tara vecina. In partea de sud a judetului, se cauta solutii pentru a putea aduce muncitori din Serbia. "somajul in Timis este mic, iar in aceste conditii este greu de crezut ca investitorii vor fi atrasi de aceasta zona. Nici invatamantul nu mai e calitativ, tinerii iesind de pe bancile universitatilor tot mai slab pregatiti, dar cu pretentii de salarii mari", apreciaza si analistul economic Nicolae Taranu.
Adaugam la acest neajuns faptul ca firmele foarte mari cer terenuri pe masura, iar acestea nu prea mai exista. Peste 900 de hectare de teren au fost scoase din circuitul agricol anul trecut, majoritatea in comunele periurbane. Proprietarii ori le tin pentru a le revinde cu preturi mult mai mari, ori le parceleaza si le vand dezvoltatorilor care ridica zone rezidentiale. "Putine primarii ar putea pune la dispozitie 200 de hectare, cate sunt la Jucu, si sa mai aiba alte sute de hectare pentru alte firme care ar dori sa i se alature", afirma prefectul Ovidiu Draganescu. "Ultimii cu care am discutat ne-au solicitat 200 de hectare pentru o mare investitie industriala. Astfel de investitii trebuie abordate intr-un context metropolitan, pentru ca Timisoara nu mai are de unde le da teren, dar sunt portiuni intre oras si comune unde se pot gasi astfel de locatii", aminteste Ciuhandu.
Dezavantaje diverse
Pe la edili vin destul de des reprezentanti ai investitorilor. Ei cer detalii, analizeaza piata, discuta cu specialisti si se duc mai departe. "Sunt si probleme cu utilitatile. De exemplu, compania italiana Enel, care a preluat Electrica Banat, nu se considera responsabila de dezvoltarea capacitatii de energie electrica, ci doar de imbunatatirea situatiei tehnologice a ceea ce au primit. Momentan nu isi propun extinderi. Din cauza lipsei capacitatii energetice, a plecat si reprezentanta germana a concernului american Modine, cu activitate in industria subansamblurilor auto", precizeaza prefectul. In aceste conditii au aparut initiative private de dezvoltare a capacitatii electrice de 8 megawati, proiect aflat in lucru, al firmei germane Aton GmBh. Statia va produce pentru investitiile proprii din zona (printre care si cel mai mare siloz din vestul tarii), dar vor si vinde curent.
Liderul CJ Timis afirma de multa vreme ca nu se poate face nimic fara o descentralizare a deciziilor si a resurselor si vorbeste des despre imposibilitatea de a se crea legal zonele metropolitane. "Intreb de mult: ce ne dorim, sa fim un oras de provincie, cu 350.000 locuitori cu tabieturile si orgoliile provinciale, sau sa devenim acea parte competitiva in economia Romaniei, acel pol din zona de vest? Acest raspuns inca nu s-a dat, poate dupa alegerile locale se vor gasi solutii", spune Ostaficiuc. Primarul Gheorghe Ciuhandu sustine, la randul sau, ca trebuie facut front comun impreuna cu primarii comunelor periurbane, pentru o extindere bine gandita. "Lucrurile trebuie sa se extinda la nivelul metropolitan. Legislatia este incompleta, unele consilii locale sunt inerte, dar trebuie sa se inteleaga ca de acum incolo finantarile europene vin pe proiecte regionale si nu pe cele individualizate. Trebuie sa configuram aceasta zona nu ca o contrapondere a Clujului si a zonei Jucu, ci ca un element necesar pentru dezvoltarea viitoare", mentioneaza primarul taranist. Daca, in opinia prefectului, traseul autostrazii si al coridorului IV va revigora economia Timisului, seful administratiei judetene crede ca socul va fi mai mare o data cu darea in functiune a soselei, pentru ca oamenii de afaceri vor putea ajunge mai repede in centrul tarii si nu se vor mai opri in primul oras mare apropiat de granita.
Branduri asteptate
Stabilirea marilor investitori in alte locuri din tara decat in ograda falosilor banateni a creat si ideea ca s-ar fi cerut spagi si oamenii de afaceri au plecat. "Nu alungam pe nimeni. Eu ma ghidez doar dupa posibilitatile orasului si dorinta celor care vin la noi. Daca ei doresc sa mearga in alta parte, decizia le apartine", spune primarul Timisoarei. De altfel, acesta a anuntat ca reprezentanti ai Carrefour au venit in capitala Banatului inca de acum doi ani, cand Ciuhandu le-a recomandat sa deschida un hipermarket in partea de sud a orasului, iar "acest lucru se materializeaza acum ca o investitie privata pe un teren privat". Prefectul Draganescu a lansat ideea ca Nokia ar fi testat mai intai piata din Timis, afirmatie pe care insa nu o confirma nici Ciuhandu, nici Ostaficiuc. Ambii spun ca nu au fost contactati de finlandezi. "Ikea si o alta firma germana de mobilier si-au exprimat niste intentii de a intra pe piata din Timisoara, dar deocamdata nu s-a materializat concret nimic", spune Ciuhandu, in timp ce Ostaficiuc crede ca Timisoara ar fi perfecta pentru suedezii producatori ai celebrului mobilier.
"Numele grele" din economia Timisului
Investitori din peste 80 de tari au facut la Timisoara investitii de circa doua miliarde de euro. Pentru mult timp, cea mai mare investitie din Romania a fost cea a concernului german de anvelope Continental AP, care are o fabrica de 100 de milioane de euro la Timisoara. Cand a preluat concernul Comtim, in 2004, americanii de la Smithfield Foods au anuntat investitii de 350 de milioane de dolari, iar Solectron (componente pentru telefoane Ericsson) a cheltuit circa 100 de milioane de euro cu fabrica sa, pana la preluarea de catre Flexitronics. Primul mare investitor a fost Alcatel, cu 10 milioane de franci, in 1991, pentru ca acum sa ajunga la circa 40 de milioane de euro. In judet, un cunoscut producator de obiecte sanitare, Villeroy&Boch, a finantat cu 25 milioane euro retehnologizarea fabricii Mondial din Lugoj. Nu trebuie uitate brandurile Linde Gaz, Draxelmeier, Eybl, Procter&Gamble, Helvetica Profarm, Coca Cola, Siemens Automotive, Kathrein, Metro, Real, Iulius Mall.
» Parcuri industriale
Dezvoltarea unor parcuri industriale a demarat de aproape zece ani, primul fiind cel al Primariei Timisoara, pe 50 de hectare, fara sa se asigure utilitatile. Cele opt firme straine locate in sud-vestul orasului ocupa parcele pe 12 ha. Parcul Industrial si Tehnologic al CJ Timis are 18 hectare, iar cele 20 de firme au investit aproape 30 de milioane de euro. Acum, polul de atractie este comuna Sacalaz, unde CJT a mai investit intr-un parc industrial ce se poate extinde pana la 90 de hectare.
