Noile directive: Privatizaţi şi scăpaţi de managerii numiţi politic!
După 20 de ani în care directorii numiţi pe criterii politice sau de-a dreptul corupţi au dus în pragul falimentului majoritatea companiilor de stat, FMI cere ca selecţia să fie făcută transparent, cu ajutorul unor companii de recrutare. Ei trebuie să vină din mediul privat şi „nu contează” dacă sunt români sau străini. Vor putea ei să schimbe ceva? Consultanţii în management şi resurse umane consultaţi de România liberă spun că ei trebuie să fie bine-plătiţi, lăsaţi să-şi aducă propria echipă şi, cel mai important, să aibă nervii tari.
Resurse interne pentru selecţia managerilor
Bogdan Belciu, partener în cadrul Departamentului de Consultanţă pentru afaceri al PwC Romania ne-a declarat că recrutarea managerilor pentru companiile de stat nu implică dificultăţi deosebite pentru firmele specializate.
„Astfel de manageri nu sunt neapărat dificil de găsit, resurse există şi în România, şi în alte ţări. În schimb, un astfel de manager va trebui să cunoască realităţile din România şi să aibă în vedere reacţiile care vor apărea din toate mediile. Importantă va fi oferta, dar şi condiţiile de lucru. Acesta ar trebui să aibă posibilitatea să-şi selecteze echipa de lucru. Nu este o practică frecventă nici în ţările din jur numirea unui manager selectat la nivel internaţional”, a men-ţionat Bogdan Belciu.
De asemenea, George Butunoiu, specialist în recrutarea de executivi, susţine că „Manageri capabili nu sunt greu de găsit”, iar astfel de oameni nu sunt motivaţi neapărat financiar, o poziţie deţinută într-o astfel de companie fiind „o provocare profesională”.
„Managerii pentru companiile de stat pot fi recrutaţi atât din exterior, cât şi din ţară. În general, remunerarea acestora se face în funcţie de cifra de afaceri a companiei. Există şi alte elemente care se iau în calcul, dar în mare, pentru marile companii, pentru fiecare 10 milioane de euro din cifra de afaceri se are în vedere un salariu de 1.000 de euro. De exemplu, dacă o compnaie are cifră de afaceri de 50 milioane euro, un salariu fix poate fi de 5.000 euro lunar, însă sunt diferenţe în funcţie de situaţie”, a precizat George Butunoiu.
Ce este de vânzare?
Vânzarea în perioada următoare a unor pachete de acţiuni ale principalelor companii din domeniu energetic, dar şi recrutarea de noi manageri pentru întreprinderi care înregistrează pierderi vor figura în scrisoarea de intenţie care va fi semnată cu Fondul Monetar Internaţional.
Şeful misiunii FMI la Bucu-reşti, Jeffrey Franks, a anunţat luni că în lunile următoare autorităţile române vor demara vânzarea unor pachete importante de acţiuni în special la companiile energetice de stat. Argumentele pentru o astfel de decizie au fost legate de ineficienţa şi capitalizarea insufientă a acestor companii de stat.
„Ne concentrăm în mod deosebit pe sectorul energetic şi transporturi, care sunt esenţiale pentru creşterea economică. În lunile care vor urma, autorităţile vor demara vânzarea unor pachete semnificative din companii energetice de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Trangaz şi altele”, a declarat Jeffrey Franks.
Reducerea pierderilor şi arieratelor
De asemenea, în noua scrisoare de intenţie cu FMI se are în vedere şi restructurarea companiilor din domeniul căilor ferate, iar la Tarom, propusă iniţial pentru privatizare, se va vinde doar un pachet minoritar. Procesul de restructurare al companiilor de stat ar urma să conducă, la final, la reducerea pierderilor şi arieratelor.
Referitor la îmbunătăţirea managementului regiilor şi societăţilor de stat, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că va fi „prioritatea zero a anului 2011″. Printre companiile vizate se numără cele două complexe energetice Turceni şi Rovinari, Compania Naţională a Huilei (cel mai mare datornic la bugetul statului şi cel mai mare restanţier către fondurile de pensii şi de sănătate), Termoelectrica, Oltchim şi Poşta Română.
Pentru recrutarea viitorilor manageri pentru companiile de stat cu pierderi însemnate, Guvernul ar urma să apeleze la firme de specialitate. Dacă până acum managerii unor astfel de companii erau aleşi pe criterii politice, începând de anul viitor, potrivit afirmaţilor lui Jeffrey Franks, vor fi aduşi „manageri independenţi din sectorul privat, selectaţi la nivel inter-naţional”.
„Am fost de acord cu aducerea în cadrul celor mai mari întreprinderi de stat a unor manageri independenţi din sectorul privat, selectaţi la nivel in-ternaţional, precum şi cu reorganizarea pe parcursul anului viitor a guvernanţei acestor companii”, a menţionat Jeffrey Franks.
Reprezentanţii organizaţiilor oamenilor de afaceri apreciază că privatizarea rapidă a unor monopoluri ale statului din domeniul energetic, cum sunt Transgaz, Transelectrica sau Romgaz, ar fi „inoportună, neadecvată şi dezavantajoasă economic pentru România. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că „România nu este capabilă, nu are instituţii suficient de puternice şi profesioniste, care să monitorizeze, să blocheze sau contracareze acţiunile agresive de maximizare a profiturilor în detrimentul investiţiilor pe termen lung sau a asigurării unui mediu competitiv autentic care să nu compromită până la falimentare producătorii români de bunuri, atâţia câţi au mai rămas în activitate”. În schimb, selectarea unor manageri competenţi prin firme internaţionale este considerată binevenită.
TVA mai mică – abia peste 5 ani
Seful misiunii FMI în România a ţinut să spulbere speranţele celor care pledează pentru reducerea fiscalităţii, modalitate de creştere a atractivităţii economiei în faţa investitorilor. Reducerea TVA şi a altor taxe va fi posibilă doar pe termen lung, o dată ce România va îmbunătăţi colectarea şi administrarea în sistemul fiscal, a declarat ieri şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. O reducere a taxei pe consum va fi posibilă doar în perspectiva a 5 sau 10 ani. „Nu văd spaţiu suficient pentru 2012 (pentru reducerea taxelor – n.r.), când deficitul bugetar trebuie să scadă la sub 3% din PIB, să existe redu-ceri substanţiale la taxe, pentru că acest lucru ar presupune măsuri severe pe partea de cheltuieli, care cred că nu sunt posibile. Trebuie să fim realişti în această privinţă”, a spus Franks, întrebat dacă este posibilă reducerea TVA şi a cotei unice în 2011.
Sistem de taxe mai simplu
Jeffrey Franks propune şi simplificarea sistemului de taxe. România are nevoie de un sistem mai simplu de taxe, mai realist, iar acest obiectiv poate fi atins doar dacă vor exista acţiuni pentru a îmbunătăţi colectarea taxelor, inclusiv prin ridicarea la suprafaţă a economiei subterane. Potrivit ultimului raport realizat de firma de consultanţă A.T.Kearney, România are un nivel de vârf al economiei gri în UE, fiind depăşită semnificativ doar de Bulgaria şi Polonia. Nivelul economiei gri ca pondere în PIB în România, anume 30%, este de aproape patru ori mai mare decât minimum european şi de două ori decât media UE. Imposibilitatea reducerii TVA este preţul plătit de noi pentru economia gri ce scapă taxării.
Contribuţiile sociale rămân ridicate
Slaba performanţă fiscală a Guvernului este şi motivul pentru care nici contribuţiile sociale nu pot scădea prea curând. În prezent ta-xele plătite de angajator şi angajat (pensii, sănătate, şomaj, impozit pe venit, etc) sunt 45% din totalul cheltuielilor cu salariile.
FMI şi Guvernul au convenit că trebuie analizate mai multe date fiscale înainte de o decizie privind scăderea contribuţiilor sociale, a declarat ieri Jeffrey Franks. El a adăugat că de performanţa fiscală depinde şi creşterea salarială în sectorul bugetar în 2012.”Am agreat cu Guvernul că este nevoie să vedem mai multe date privind situaţia fiscală, care să demonstreze că este loc pentru reduceri ale contribuţiilor sociale. Cheia este să te asiguri că ai suficienţi bani atât pentru 2011, cât şi pentru 2012, ca să poţi reduce contribuţiile sociale sau să iei altfel de măsuri”, a spus Franks. Seful FMI pledează şi pentru majorarea salariilor în sectorul bugetar nu atât prin creşterea retribuţiilor individuale ale fiecărui bugetar, ci prin disponibilizarea unei părţi a acestora care va crea posibilitatea creşterii salariale la cei rămaşi în sistem. „Cu cât scade mai mult numărul angajaţilor, cu atât mai mult loc va fi pentru creşteri de salarii”, a explicat Franks.
Inflaţia, principalul obiectiv al BNR
Banca Naţională a României (BNR) ar putea fi nevoită să-şi ajusteze politicile pentru a atinge ţinta de inflaţie de anul viitor, după ce preţurile vor creşte în acest an cu peste 5%, a afirmat şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks. Ţinta iniţială de inflaţie pe acest an era de 3,5% însă majorările recente ale preţurilor în special la alimente şi carburanţi au împiedicat respec-tarea ţintei. Noua estimare, care nu se ştie dacă nu cumva va fi depăşită la rândul ei, este o inflaţie de 5,1% pentru 2010.
„Acum trebuie ca BNR să rămână concentrată pe obiectivul de inflaţie pe termen mediu. Pentru 2012 ne asigurăm că vom face ceea ce trebuie pentru a reduce inflaţia. BNR a ratat ţintele de inflaţie din ultimii ani, dar dacă vă uitaţi pe trend, veţi vedea că inflaţia este acum o problemă mult mai mică decât în urmă cu zece ani. Vor mai fi şocuri, dar în general tendinţa este de reducere a inflaţiei”, a spus Franks.
„Prognoza băncii centrale este de 5,1%, iar estimarea noastră este în aceeaşi zonă, dar cifra depinde şi de evoluţia preţurilor administrate (…) Cea mai bună estimare a noastră este că inflaţia va atinge un vârf la jumătatea acestui an, după care va urma un trend descrescător”, a precizat Franks.
Preţul la gaze, liberalizat
Preţul gazelor va scăpa din corsetul reglementării sale de către stat, urmând să fie stabilit liber pe piaţă şi aceasta cât de curând. Astfel, liberalizarea preţurilor la gaze va avea loc până în 2013 pentru companii şi se va încheia în 2015 pentru populaţie, a spus Franks. „Decizia a fost ca preţurile să fie ajustate în timp, într-o primă fază pentru companii şi mai târziu pentru consumatorii casnici. Pentru companii, decizia a fost ca ajustarea să se producă gradual, până în 2013, iar pentru cei casnici, ulterior, până în 2015”, a spus Franks. În prezent, pentru a majora preţul energiei sau al gazelor companiile trebuie să obţină avizul autorităţilor de reglementare în domeniu. Liberalizarea presupune scoaterea preţurilor de sub controlul acestor autorităţi.
O şansă din patru să ne atingem de banii FMI
Actualul acord se va derula în perioada 2011-2013 şi, fiind de tip preventiv, stabileşte că România va avea la dispoziţia sa 3,5 miliarde de euro pentru a fi traşi doar în situaţii speciale.
Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială. Noul acord va fi aprobat de boardul FMI în
luna iunie. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că România nu ar trebui să tragă bani de la instituţia financiară în acest an, dar nu exclude în întregime această posibilitate, arătând că sunt şanse de sub 25% sau chiar sub 10% pentru un astfel de scenariu.
3% anul viitor
Ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor de 3% în sistemul ESA 95 va fi o provocare, în condiţiile în care vor trebui incluse şi pierderile companiilor de stat, afirmă Jeffrey Franks. Guvernul s-a angajat pentru acest an să atingă un deficit bugetar ESA de 5%. Aceasta înseamnă că, în ipoteza în care nu va exista creştere economică iar veniturile statului vor fi aceleaşi cu cele de acum, cheltuielile ar trebui diminuate cu aproximativ 2,2 miliarde euro. Cea mai importantă reformă structurală este eliminarea apariţiei arieratelor şi, deşi au fost atinse ţintele în primul trimestru, există în continuare presiuni pe cheltuieli în sectorul de sănătate. Jeffrey Franks a estimat şi creşterea economică pentru 2011, la 1,5% din PIB, şi de până la 4% din PIB pentru 2012.
3,5 miliarde euro
vor fi la dispoziţia României, alte 1,4 miliarde euro fiind asigurate de UE
25%
sunt şansele estimate de FMI ca România să aibă nevoie să acceseze banii
3%
deficit bugetar ESA în 2012, 5% în acest an
5,1%
inflaţie în 2011 (7,9% în 2010)
1,5%
e creşterea PIB estimată pe acest an, până la 4% în 2012
4-5%
e nivelul actual al totalităţii arieratelor companiilor publice,
acestea trebuind să dispară
18
companii de stat sunt monitorizate de Fond.
„Managerii pentru companiile de stat pot fi recrutaţi atât din exterior, cât şi din ţară. În general, remunerarea acestora se face în funcţie de cifra de afaceri a companiei.” GEORGE BUTUNOIU, specialist în recrutarea de executivi
