8.4 C
București
sâmbătă, 9 noiembrie 2024
AcasăSpecialAnul adevărului pentru firmele de stat

Anul adevărului pentru firmele de stat

Aproape 200 de companii de stat sunt „de facto” în faliment, dar asta nu înseamnă automat că cei aproape 100.000 de angajaţi vor intra în şomaj. În 2012, luarea unor măsuri nu mai poate fi însă amânată, în condiţiile în care companiile de stat continuă să acumuleze pierderi uriaşe, care ajung şi la 880.000 lei/angajat.

 

RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Mar-fă, Termoelec-trica, Compania Naţională a Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm sunt doar câteva dintre companiile de stat considerate a fi „de facto” în faliment, neperformante şi cu active neviabile. Concluzia apare, potrivit Mediafax, într-un stu-diu al Băncii Mondiale, iar datele ar trebui să pună pe gânduri autorităţile de la Bucureşti în condiţiile în care în această situa-ţie au fost găsite nu mai puţin de un sfert din cele 760 de companii de stat existente, la care lucrează aproape 100.000 de români.

Avertismentul Băncii Mondiale nu înseamnă însă că toţi aceşti angajaţi vor îngroşa rândul şome-rilor. Din mai multe motive, începând cu acela că aceste constatări ale BM au cel mult rolul de recomandare, ne-exis-tând vreo obligaţie sau vreun termen pe care Guvernul să le respecte atâta timp cât se încadrează în deficitul convenit. Apoi, este cu atât mai puţin probabil ca într-un an electoral, aşa cum este 2012, Guvernul să găsească determinarea necesară adoptării unor măsuri drastice, în condiţiile în care, de ani buni, întreţine starea de fapt a acestora. „Fondul Monetar Inter-naţional şi Banca Mondială doresc să nu se mai facă cobaltoterapie pe sectorul de stat. Adică, să nu se mai întreţină companiile de stat sub argumentul protec-ţiei sociale”, a explicat, pentru RL, fostul ministru al Economiei şi Finanţelor Varujan Vosganian (PNL). În opinia acestuia, nu se poate vorbi de trecerea automată în şomaj a 100.000 de angajaţi deoarece unele companii naţionale pot fi salvate de la faliment prin reorganizare.

La începutul acestui an, topul arieratelor în sectorul de stat arăta astfel: CFR SA (5,1 miliarde lei), CN Huilei (4,8 miliarde lei), Termoelectrica (3 miliarde lei), Oltchim (1,1 miliarde lei), CNADNR (1 miliard lei), CFR Marfă (906 milioane lei), CFR Călători (555 milioane lei), CFR Electrificare (537 milioane lei) şi Electrocentrale Bucureşti (535 milioane lei).

Câte companii de stat avem, de fapt?

În mod paradoxal, nu pare să existe vreun răspuns definitiv la această întrebare de bază în orice demers de eficientizare a companiilor de stat. „Nimeni nu ştie câte companii de stat sunt în eco-nomie. Noi am identificat până acum în jur de 760, dar cel mai probabil există mai multe. Numărul creşte probabil până la 1.000, dar nu sunt informaţii disponibile în prezent”, spune Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal (autoritate înfiinţată în iunie 2010, cu rolul de a sprijini Guvernul şi Parlamentul în elaborarea şi derularea politicilor fiscal-bugetare).

Se ştie, în schimb, că arieratele companiilor de stat au însumat, anul trecut, 28 miliarde lei (echivalentul a 5,5% din PIB). Mai exact, este vorba de circa 6,5 miliarde euro, adică o treime din suma împrumutată de România de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Pierderi per angajat între 1.000 şi 883.000 lei

Din 154 de companii de stat monitorizate de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional, 59 au raportat pierderi la sfârşitul anului trecut şi doar 14 au reuşit să aibă profit peste media sectorului privat. În această ultimă categorie intră Electrica, Imprimeria Naţională, CN Aeroporturi Bucureşti, Transgaz, Loteria Română, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Recordul de pierderi, de 883.000 lei/angajat, aparţine Uzinei Mecanice Orăştie, fabrică de armament desprinsă din Romarm, supusă de circa zece ani unui program de restructurare.

Spre comparaţie, fiecare angajat din sectorul privat a produs, în medie, în 2010, un profit brut de 370 lei.  

Pierderi/angajat la companiile de stat, la sfârşitul anului 2010

Uzina Mecanică Orăştie                                883.000 lei

Societatea Naţională a Cărbunelui               359.000 lei

SC Carbonifera                                             238.000 lei

Termoelectrica                                             203.000 lei

Şantierul Naval Mangalia                            181.000 lei

Tarom                                                          163.000 lei

Romavia                                                       144.000 lei

Compania Naţională a Huilei                        72.000 lei

Oltchim                                                         60.000 lei

Avioane Craiova                                            54.000 lei

Cele mai citite

Olaf Scholz vrea devansarea votului de încredere în guvern. Ar putea deschide calea pentru alegeri anticipate în Germania

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi dispus să devanseze votul de încredere programat inițial pentru 15 ianuarie, deschizând astfel perspectiva...

Livrarea coletelor se va scumpi în 2025, estimează CEO-ul unei companii de curierat

Potrivit lui Lucian Baltaru, CEO Sameday, intervievat de Economica.net, costurile serviciilor de curierat vor crește în 2025, ca urmare a majorării salariului minim și...

Olaf Scholz vrea devansarea votului de încredere în guvern. Ar putea deschide calea pentru alegeri anticipate în Germania

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar putea fi dispus să devanseze votul de încredere programat inițial pentru 15 ianuarie, deschizând astfel perspectiva...
Ultima oră
Pe aceeași temă