Companiile din Spania, Portugalia, Italia şi bineînţeles, Grecia s-au văzut nevoite, din acest an, să achite costuri mult mai mari la obţinerea unui împrumut de pe pieţele internaţionale de capital, comparativ cu anul trecut. Motivul – criza din Grecia. De aceeaşi problemă s-au lovit şi firmele româneşti. Recent, compania RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori telecom din regiune, a încercat să vândă pe piaţa externă obligaţiuni de 200 milioane de dolari. Oficialii companiei nu au fost dispuşi însă să plătească o dobândă mai mare de 10% pentru obligaţiuni, aşa cum au cerut investitorii internaţionali, aşa că aceştia au decis să amâne emisiunea pentru o altă dată, din cauza condiţiilor dificile de pe pieţele financiare. Spre comparaţie, obligaţiunile în dolari emise de guvernul american se tranzacţionează în prezent la bonificaţii de 2-3%.
Furia acoperirii datoriilor
O analiză recentă realizată de Financial Times arată că firmele din sudul Europei, în furia de a-şi acoperi datoriile şi a obţine lichidităţi, au vândut într-o săptămână obligaţiuni mai mult decât în oricare dintre săptămânile din ultimele şase luni.
Astfel, din punct de vedere al volumului, piaţa europeană a obligaţiunilor şi-a revenit după ce Grecia a reuşit, la începutul acestei luni, să vândă bonduri în valoare de 5 miliarde euro (6,9 miliarde dolari). A fost cea de a doua emisiune de euroobligaţiuni a Greciei din acest an, după ce în ianuarie guvernul de la Atena a obţinut opt miliarde de euro din vânzarea de bonduri cu maturitatea la cinci ani.
La rândul lor, companiile din Sudul Europei, din afara sectorului bancar, au vândut obligaţiuni în valoare de 7,6 miliarde de euro, în cea de-a doua cea mai aglomerată săptămâna de tranzacţionare din septembrie 2009, potrivit analiştilor Societe Generale.
Spaniolii de la Telefonica şi Iberdrola, italienii de la ACEA şi Edison, Energias de Portugal au lansat, în săptămâna cu cel mai ridicat nivel al activităţii din ultimul an, emisiuni de obligaţiuni de miliarde de euro, potrivit Dealogic, unul dintre principalii furnizori de date legate de sectorul M&A (achiziţii şi fuziuni).
„Recenta emisiune de obligaţiuni greceşti a ajutat la revenirea pieţei şi la recăpătarea încrederii printre investitori, iar obligaţiunile din sudul Europei au avut parte de cea mai bună săptămână de tranzacţii din acest an,” a spus Wayne Hiley, analist la Barclays Capital.
Deşi costul de finanţare pentru societăţile europene, exprimat ca marjă sau „spread” (dobândă suplimentară pe care emitentul se angajează să o plătească faţă de dobânda de referinţă), a scăzut de la începutul anului, unele companii din Sudul Europei trebuie să plătească mai mult pentru a se împrumuta decât înainte de criza din Grecia.
De asemenea, portughezii de la EDP au obţinut 1 miliard de euro prin vânzarea de obligaţiuni pe cinci ani. Compania a plătit o dobândă cu 0,95% mai mare faţă de dobânda de referinţă. Înainte de criza din Grecia, compania putea obţine un împrumut cu o dobândă de doar 0,71% peste rata de referinţă.
Telefonica a emis noi obligaţiuni în valoare de 1,4 miliarde euro cu o dobândă mai mare 0,93% peste rata de referinţă. La 4 ianuarie, „spread-ul” era de doar 0,71%. La 8 martie, acesta a urcat până 0,77%
Pe de altă parte, compania germană EON s-a bucurat doar de o creştere modestă a costurilor de împrumut, iar France Telecom a avut o creştere de doar 2,5% a marjei pentru o emisiune de obligaţiuni pe 5 ani.
Succesul eurobondurilor româneşti
România a vândut recent pe pieţele internaţionale euroobligaţiuni în valoare de un miliard euro, cu scadenţă la 5 ani, al căror cupon este de 5%. „Emisiunea a fost suprasubscrisa de aproximativ 5 ori, prima plătită peste indicatorul pieţei (mid-swap) la maturitatea de cinci ani fiind de 268 puncte de bază”, au anunţat reprezentanţii Ministerului Finanţelor. Analiştii au comentat faptul că emisiunea românească a fost lansată într-un moment favorabil, la scurtă vreme după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la negativă la stabilă, la circa o lună după decizia similară a Fitch.
