» In vremuri de criza, putini sunt cei care se gandesc inca de la 30 de ani la banii de pensie. Calculele unui grup de doctoranzi americani indeamna insa la economii de minimum 6-11% pe luna pentru o pensie cat de cat decenta.
Sunt sanse mari sa faci parte din cele 4 milioane de romani care abia au scapat, ca prin urechile acului, de o veste proasta: Guvernul se pregatea sa inghete procentul virat spre sistemul privat de pensii la 2%, cat a fost in 2008, dar a renuntat in ultimul moment, poate si din cauza protestelor prompte ale industriei fondurilor private de pensii. Ar fi fost o lovitura cu efecte posttraumatice prea tarzii ca sa mai poata fi tratate, in conditiile in care, si fara inghetarea procentului destul de putini sunt cei care isi planifica de pe acum, viata la pensie. Scriu "lovitura" din doua motive: procentul e si asa foarte mic (acesta va creste, dar gradual, cu 0,5% pe an pana la 6%) iar adeptii pensiilor facultative sunt inca foarte putini.
Gestionarea riscului de a trai prost – caci simplu spus asta reprezinta contributia la pensie, indiferent ca se numeste CAS, Pilonul II sau Pilonul III – nu a devenit inca un reflex pentru majoritatea angajatilor din Romania. Salariatii mizeaza in continuare, covarsitor, pe contributiile obligatorii din sistemul de stat, care nu le inmulteste banii, si, mai cu seama, nu le stimuleaza dorinta de a economisi. Redirectionarea unei parti din banii pe care ii ia obligatoriu statul alaturi de propriile contributii la pilonul facultativ diversifica deci posibilitatile de a avea, la pensie, venituri suplimentare fata de cele de la stat.
Datele statistice publicate periodic de Comisia pentru Supravegherea Sistemului Pensiilor Private (CSSPP) arata ca putini romani economisesc, DE BUNa VOIE, pentru ce va fi dupa ce vor implini 65 de ani, varsta pensionarii. Se fac curand doi ani de la debutul Pilonului III (pensiile facultative, platite din economiile proprii) si s-au adunat aproape 155.000 de participanti. E drept, numarul lor creste de la luna la luna, dar, comparativ cu cele peste 4,5 milioane de participanti de la Pilonul II, proportia este inca modesta.
Asta ne conduce spre o prima observatie: pensia generatiei care are acum 30-35 de ani va fi serios influentata atat de nivelul contributiei de la Pilonul II, cat si, evident, de randamentele plasamentelor facute cu acesti bani. Asa ajungem la prima intrebare privind procentul magic: care ar fi contributia ideala pentru ca, dupa pensie, sa iti poti conserva puterea de cumparare pe care ai avut-o ca salariat?
Consultantii financiari si firmele specializate in planificare financiara, mai ales din SUA, s-au straduit sa faca tot felul de formule care sa raspunda cat mai bine la aceasta intrebare. Formulele au fost transformate in diverse tipuri de calculatoare, majoritatea destul de complicate, pe care le puteti gasi pe site-urile de finante personale; introduceti o serie de date – cateva dintre acestea sunt varsta, venitul actual, rata estimata a randamentului plasamentelor, speranta de viata, suma pe care vreti sa o aveti lunar la dispozitie dupa 65 de ani – si calculatorul va scoate un plan de pensie.
Trei doctoranzi si doi consultanti financiari americani au ajuns insa la concluzia ca toate calculatoarele sunt prea complicate pentru un om obisnuit si s-au straduit sa gaseasca o alta metoda. Grupul de finantisti condus de Roger Ibbotson, profesor de finante la vestita Facultate de Management a Universitatii Yale, a conceput un calculator mai simplu, care livreaza un singur procent: arata cat la suta din venit trebuie sa puneti deoparte ca la pensie sa aveti lunar 80% din ceea ce castigati acum (in ipoteza ca venitul creste in acelasi ritm cu inflatia). E adevarat, socotelile sunt facute in dolari si la niveluri de salariu care sunt sensibil mai mari decat in Romania. De pilda, salariul minim lunar de la care pleaca Ibbotson si colegii este de 20.000 de dolari pe an, deci cam 1.700 de dolari pe luna.
Din acest motiv, la exemplele publicate in studiul finantistilor, procentele nu sunt foarte relevante pentru un salariat roman decat daca, eventual, pastram cifrele si formulele de calcul si inlocuim doar moneda. Relevant este insa altceva: cu cat varsta de la care incepeti sa economisiti e mai inaintata cu atat efortul de economisire va fi mai mare. De exemplu, la 1.700 de lei pe luna (estimarea salariului mediu brut pe 2008) contributia ar fi de 6,8%, daca salariatul incepe la 25 de ani. Daca incepe la 35 de ani contributia ar trebui sa fie de 11,4% iar la 45 de ani ajunge la 20%.
Autorii studiului au luat in considerare o inflatie de 2,5% si au considerat ca o pensie de 80% din salariul ca angajat nu obliga la schimbari dramatice in stilul de viata. Nu au luat insa deloc in calcul eventualele costuri pentru probleme de sanatate, asadar, la fiecare din exemplele anterioare ar mai trebui adaugate 1-2% pentru acoperirea cheltuielilor de sanatate care apar dupa varsta de pensionare.
Concluzia esentiala care se desprinde: cu cat procentele economisite si virate de bunavoie spre Pilonul III cresc si sunt platite din frageda tinerete, cu atat cresc sumele disponibile dupa pensionare. Statisticile arata ca un participant din doi la pilonul facultativ are intre 30 si 44 de ani, si judecand dupa domeniile din care provin aderentii, cei mai interesati sunt, explicabil, salariatii din banci, din firme de asigurari sau consultanta financiara. Din celelalte domenii insa, de unde va proveni grosul pensionarilor peste doua-trei decenii, numarul celor interesati este modest.
Chiar cu redirectionarea unei parti din contributie spre pilonul obligatoriu, viitorii pensionari din industrie, comert, bugetarii, si mai ales cei din agricultura s-ar putea trezi cu pensii prea mici daca nu strang de pe acum, in plus, bani albi pentru zile negre.
