La îndemnul Băncii Centrale Europene, autorităţile se pregătesc să limiteze creditarea populaţiei în valută. În grupurile financiare se discută chiar despre interzicerea
împrumuturilor de consum în euro.
BNR pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei”, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu pentru Mediafax. „Probabil că guvernatorul se referă doar la creditul de consum. Metode de restricţionare sunt destule, dar nu vreau să le dau idei. Nu am informaţii certe că BNR ar fi consultat băncile în acest sens, dar nici nu pot spune că nu a făcut-o”, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Pe de altă parte, reprezentanţii BNR ne-au explicat că măsurile la care se lucrează vor avea sursa de inspiraţie la Bruxelles. „La Banca Centrală Europeană se discută serios despre limitarea creditului în euro în ţările în care populaţia nu are venituri în monedă europeană. Deciziile BNR vor fi în concordanţă cu cele luate la nivel European”, spune Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.
Până unde poate merge BNR
În acest context, deciziile BNR ar putea merge chiar până la interzicerea creditului de consum în valută, posibilitate despre care s-a discutat într-o întâlnire la nivel înalt de la jumătatea lunii martie. La întâlnirea de la Atena au participat şi reprezentanţi ai BNR, alături de cei ai altor bănci centrale din ţările UE nemembre ale zonei euro. În aceeaşi ordine de idei, Banca Naţională a făcut istorie în anii 2005, 2006, 2007 cu „măsurile neortdoxe” destinate limitării creditului. Printre acestea se număra şi limitarea volumului de credite în valută acordate de fiecare bancă la de trei ori valoarea fondurilor atrase. BNR mai are la îndemână şi limitarea gradului maxim de îndatorare pentru populaţie. Condiţii de acest tip au mai existat înainte de 2007, când rata maximă la un credit de nevoi în euro nu putea depăşi 30% din veniturile lunare ale solicitantului. Reamintim că banca centrală a Ungariei a interzis creditele în franci elveţieni.
Bani mai mulţi pentru stat
„Când a decis să reducă rezerva minimă obligatorie pentru pasivele în valută, BNR a avut un scop. Scopul acela a fost să elibereze bani pentru finanţarea deficitului bugetar. România trebuie să achite anul acesta 2,7 miliarde de euro din datorii externe. Pentru că statul plăteşte 4-5% pentru împrumuturi, iar creditele pentru populaţie au dobânzi de 14-15%, băncile ar putea fi tentate să utilizeze banii eliberaţi de BNR pentru creditarea populaţiei, de aceea trebuie limitat creditul în euro. Acesta este sensul acestor măsuri”, spune un reprezentant al mediului financiar. Reamintim că BNR a decis săptămâna aceasta să reducă nivelul minim al rezervelor minime obligatorii impuse băncilor de la 25% la 20% din fondurile în euro atrase de bănci. Această decizie va conduce la eliberarea din rezerva BNR a aproximativ 1 miliard de euro, bani care vor ajunge la dispoziţia băncilor.
Mesajele guvernatorului Isărescu
Nivelul de trai va creşte anul acesta în sectoarele legate de producţie şi export. Bugetarii mai au de aşteptat. „Părerea mea este că maniera în care se redresează şi, sper, va creşte economia românească în perioada următoare, fiind bazată numai în subsidiar pe consum şi în principal pe export şi producţie, va imprima şi caracteristicile corespunzătoare legate de creşterea nivelului de trai şi de percepţia acestei creşteri. Se va face mult mai lent decât după redresarea din anul 2000″, a spus guvernatorul.
BNR va revizui prognoza de inflaţie, din cauza creşterii preţurilor internaţionale la alimente şi energie.
BNR a intervenit în piaţă, în timpul crizei dobânzilor de la finele anului 2008 pentru „stoparea unui atac de panică” nu pentru „apărarea monedei naţionale”. „Panica bancară odată declanşată nu se oprea numai la retragerea disponibilităţilor din conturile în valută şi se mişca inevitabil pe procesul de convertire a economisirilor din lei în valută. Dacă nu am fi oprit panica, această a doua etapă ar fi epuizat într-adevăr rezervele băncii centrale”, explică Isărescu.
Inflaţia ridicată este de natură fiscală şi se va menţine aşa până la echilibrarea balanţei dintre contribuabilii şi beneficiarii de fonduri de la bugetul de stat.
Cele mai mari probleme ale României sunt dezechilibrul dintre numărul contribuabililor şi pensionari şi beneficiarii de asistenţă socială, precum şi ineficienţa infrastructurilor publice de transport, energetice, de sănătate şi educaţie.
