Bancherii ar putea accesa, prin STS, datele personale ale clienţilor de la Evidenţa Populaţiei şi Fisc, iniţiativă motivată prin contracararea tentativelor de fraudă. Dincolo de asta, apariţia datelor de la Fisc poate uşura executarea silită a debitorilor cu credite de nevoi personale fără ipotecă şi restanţe la activ.
În piaţă se vorbeşte despre un proiect legislativ care ar permite bancherilor să aibă acces, prin STS, la bazele de date ale clienţilor de la Evidenţa Populaţiei şi Fisc. Paternitatea ideii e pasată acum între ARB şi BNR. “Asociaţia Băncilor a luat în calcul o iniţiativă asemănătoare, acum câţiva ani – era vorba atunci de datele de la Evidenţa Populaţiei, suntem confruntaţi cu tot felul de cazuri în care solicitantul de la ghişeu nu e una şi aceaşi persoană cu cea din actele pe care le prezenta. Dar ANPC a avut obiecţii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi am renunţat la iniţiativă”, spune Radu Gheţea, preşedintele ARB. De unde vine atunci ideea accesării de informaţii de la Fisc şi Evidenţa Populaţiei de către bancheri? “Nu ştiu, întrebaţi la BNR, domnul Cinteză (directorul direcţiei de supraveghere, n.n) a vorbit primul despre asta la sfârşitul săptămânii trecute, la un seminar din Sinaia”, a replicat domnul Gheţea.
“Nu ştiu nimic despre asta, întrebaţi la ARB”, ne-a răspuns şi Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR. “Eu nu ştiu nimic, câtă vreme lucrurile sunt la nivel de discuţii, câtă vreme nu apare nimic concret, nu pot comenta”, a încheiat domnul Şteţ. În Adevărul, Nicolae Cinteză, este citat în modul următor „Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va pune la dispoziţia sistemului bancar baza de date pentru accesarea în timp real a site-ului Fiscului şi al Evidenţei Populaţiei, pentru a verifica datele solicitanţilor de credite. Nu de alta, dar au existat buletine cu o persoană în poza de pe card şi o altă persoană în poza de la Evidenţa Populaţiei. Sau, într-un alt caz, au fost retrageri de bani aproape simultane la Constanţa, apoi la Medgidia şi la Ploieşti, pe acelaşi buletin“.
Cui prodest?
Interesant de remarcat, bancherii pomenesc în contextul acestei iniţiative doar de contracararea fraudelor prin obţinerea datelor de la Evidenţa Populaţiei, nu şi despre utilitatea datelor de la Fisc. Să ne gândim însă la debitorii cu restanţe la creditele de nevoi personale fără ipotecă. Unii au proprietăţi, dar băncile nu ştiu de ele mai ales dacă adresa de domiciliu şi cea a imobilelor în cauză nu coincid. Ameninţarea cu executarea silită a unui imobil are o mai mare greutate decât cea cu poprirea unei treimi din salariu pentru răi-platnici, mai ales că în multe cazuri valoarea ratei lunare sare bine de respectiva treime. Iar în caz extrem, se poate trece de la ameninţare la punerea ei în practică, caz în care se pot pierde proprietăţi imobiliare pentru credite restante de câteva mii de lei. Iar dacă bancherii ezită să facă asta pe scară largă din cauza prejudiciilor de imagine, recuperatorii de creanţe care cumpără portofolii de credite la 10-20% din valoare nu au aceleaşi reţineri.
“Ideea mi se pare îngrozitoare. Ce, are acces STS la datele mele personale? Păi, atunci să cerem fiecare de la STS datele personale ale agentului de turism care ne-a excrocat, sau ale vanzătorului din piaţă care ne-a furat la cântar şi de la care avem de recuperat bani, de ce numai bancherii sa le obţină? Din câte ştiu eu, din Codul de Procedură Fiscală, trasmiterea daelor personale ale contribuabililor de către Fisc e infracţiune”, spune avocatul Gheorghe Piperea.
