Milioane de euro par să se fi evaporat din casetele de valori ale sucursalei BCR Piteşti, Poliţia primind, până în prezent, 12 reclamaţii. Însă nu este prima dată când, dintr-o bancă, dispar bunuri de valoare. În urmă cu câteva luni, din tezaurul Raiffeisen Bank Ploieşti s-au volatilizat alte câteva milioane de euro. Ancheta a rămas fără rezultat, iar pagubaşii cu buza umflată.
Contractul de închiriere se citeşte şi se semnează pe loc
“Contractul de închiriere a unei casete de valori nu îl puteţi studia acasă. Îl citiţi aici, pe loc, şi îl semnaţi”, îmi răspunde tăios funcţionara băncii. După ce îşi dă seama că îl citesc cu atenţie şi că nu scot banii din buzunar se decide să apeleze la ajutoare.
Este chemat directorul sucursalei. “Nu trebuie să vă faceţi griji. La noi totul e sigur, nu ca la alţii. Uitaţi, asta e cheia de la tezaur”, îmi spune tinerelul, căruia angajatele băncii îi spun cu respect “şefu‘”. Acesta îmi explică din ce material incasabil şi greu de prelucrat este confecţionată cheia şi mă invită să văd unde se află casetele de valori.
Citeşti şi: Cât de sigure mai sunt casetele de valori?
Urcăm. La etaj ne aşteaptă doi angajaţi ai băncii. Unul introduce un cod şi cu acea cheie lungă, din material incasabil, deschide o uşă metalică grea. Intrăm într-o cămăruţă. Aici sunt încastrate în perete mai multe casete de valori, de diferite mărimi. Fiecare se deschide cu …două jumătăţi de cheie. Una rămâne la bancă, cealaltă la client. O casetă nu se poate deschide cu o singură cheie, ci doar cu ambele deodată.
“Vedeţi! Totul e sigur. Chiar dacă aţi văzut codul de acces, acesta se schimbă zilnic. Iar, dacă vă pierdeţi cheia, trebuie să ne anunţaţi imediat”, îmi explică şeful.
Şi pentru că nu par pe deplin convinsă, se înduplecă să-mi lase acasă un contract, să-l citesc. “Vă aşteptăm mâine! Veniţi fără nici o grijă! O să vedeţi că acolo, la ceilalţi a fost ceva necurat. O să-i prindă Poliţia”, îmi face curaj domnul director.
Banca se obligă să asigure “integritatea” casetei de valori
Conform contractului de închiriere într-o casetă poţi depune: “Bijuterii, bilete de bancă şi valută cash, colecţii diverse (de monede româneşti şi străine, medalii, obiecte istorice vechi etc), cecuri de călătorie, acţiuni, testamente etc”.
În ceea ce priveşte responsabilităţile celui care depune astfel de bunuri la bancă, în contract există o clauză care stipulează: “De conţinutul şi valoarea bunurilor păstrate în caseta de siguranţă este răspunzător direct clientul, acestea nefăcând obiectul unei note-inventar cu conţinutul bunurilor depozitate sau vreunei asigurări de bunuri”.
Însă şi banca are anumite obligaţii şi anume să “asigure integritatea casetei de valori, în conformitate cu dispoziţiile legii” (conform contractului). Cu alte cuvinte, banca se asigură că bunurile pe care le-ai depozitat nu dispar din caseta de siguranţă.
Cu toate acestea, în cazul BCR Piteşti, asupra celor care au depus reclamaţii pluteşte o umbră de neîncredere. Pe de o parte aceştia sunt suspectaţi că nu ar fi depus în casete sumele respective de bani, iar pe de altă parte s-a ridicat întrebarea de unde au avut aceştia sute de mii de euro şi de ce nu le-au depus într-un cont în bancă.
Instituţia financiară susţine că nu are de unde să ştie că în tezaurul său au fost depuse milioane de euro, atâta timp cât clientul nu este obligat să declare ce anume depozitează în casetă. La rândul lor, păgubiţii spun că au plătit banca pentru acest serviciu şi că aceasta are obligaţia de le păstra bunurile în siguranţă.
Unde-i lege, e tocmeală
Cum interpretează legea mari case de avocatură, specializate în astfel de cazuri? Nici unul dintre avocaţii pe care i-am contactat telefonic nu au dorit să abordeze acest subiect.
Câte astfel de dosare se află pe rolul instanţelor din ţară şi câte au fost soluţionate? Conform purtătorului de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, Monica Prejmereanu, “instituţia nu deţine statistici defalcate pe tipuri de efracţie şi instituţii în legătură cu care s-au comis infracţiuni de jaf sau furt”.
Care sunt normele Băncii Naţionale care reglementează astfel de situaţii? Mugur Şteţ, şef serviciu, Direcţia de comunicare a BNR ne-a răspuns că banca centrală nu reglementează astfel de situaţii.
Însă, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.99/ 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, în scopul protejării intereselor deponenţilor şi al asigurării stabilităţii şi viabilităţii întregului sistem bancar, Banca Naţională a României asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înfiinţate în alte state membre ori în state terţe, prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţă bancară şi urmărirea respectării acestora şi a altor cerinţe prevăzute de lege şi de reglementările aplicabile, atât la nivel individual, cât şi la nivel consolidat sau subconsolidat, după caz, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor specifice activităţii bancare.
Există reglementări unitare la nivel european? Câte cazuri de acest fel au ajuns la Curtea Europeană de Justiţie? “La nivelul UE nu există încă legislaţie armonizată cu privire la securitatea păstrării obiectelor de valoare în cadrul instituţiilor bancare. Acestea sunt aspecte pe care fiecare stat şi le reglementează la nivel intern, în funcţie de specificul său”, ne-a precizat Răzvan Horaţiu Radu (FOTO), agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Şi totuşi…
Există soluţii. În cazul în care depuneţi totuşi o sumă mare de bani în tezaurul băncii, este bine să aveţi martori.
Dacă banii provin dintr-o tranzacţie (de exemplu vânzarea unei maşini), iar caseta a fost închiriată în perioada respectivă, cele două contracte (de vânzare-cumpărare şi cel de închiriere a casetei) devin probe într-un eventual proces.
Atunci când depuneţi obiecte de valoare, cum ar fi tablouri sau bijuterii, anterior încheiaţi o poliţă de asigurare.
Cât costă să închiriezi o casetă de valori
Preţurile variază de la o bancă la alta, la fel şi perioada minimă de închiriere. De asemenea, acestea depin de dimensiunea casetei.
Există însă o constantă: garanţia care se depune pentru cheia care rămâne, pe perioada închirierii, la client, în valoare de 50 de euro. Aceasta se returnează de către bancă, la expirarea contractului, odată cu returnarea cheii de către client.
De asemenea, dacă nu eşti client al băncii trebuie să-ţi deschizi un cont curent, ceea ce presupune alte cheltuieli.
Astfel, perioada minimă de închiriere este de o lună, oferta fiind valabilă la BRD. Cea mai mică casetă costă 10 euro+TVA.
La Piraeus Bank caseta cu cele mai mici dimensiuni se poate închiria pe cel puţin trei luni, cu 15 euro+TVA/lună.
UniCredit Ţiriac Bank nu încheie contracte decât pe un an de zile. Astfel, pentru o casetă mică trebuie să scoţi din buzunar 285 de euro/an (TVA inclus).
În Spania, datornicii la stat, căutaţi la casetele de valori
Justiţia spaniolă a decis, în premieră, ca 542 de casete de valori, din 270 de sucursale bancare din întreaga ţară, să fie deschise. Informaţia a apărut, recent, în ediţia electronică a cotidianului iberic, El Mundo.
Aceste casete au fost închiriate de persoane care au datorii cumulate la stat, în valoare de 319 milioane de euro. În total este vorba de 551 de datornici, persoane fizice şi juridice.
Aceştia sunt suspectaţi că au depus în tezaurul băncilor sume importante de bani, bijuterii, metale preţioase, precum şi alte bunuri de valoare, pe care le ascund astfel pentru a nu plăti datoriile către stat.
