După reclamaţiile privind furturile din casetele de valori Raiffeisen din Ploieşti din urmă cu câteva luni, la începutul săptămânii mai mulţi clienţi ai unei sucursale BCR din Piteşti au remarcat dispariţia a câteva sute de mii de euro. Poţi demonstra că ai avut bunurile lipsă din moment ce nimeni nu verifică ce pui în casete?
În iulie, doi clienţi Raiffeisen din Ploieşti reclamau dispariţia a sute de mii de euro, ceasuri şi aur din casetele de valori. La începutul acestei săptămâni scenariul se repetă la Piteşti, cu 5 păgubiţi. Vorbim din nou de sute de mii de lei, euro şi dolari lipsă, plus bijuteriile aferente. Două lucruri sar aici în evidenţă: mărimea pagubelor revendicate şi lipsa unei proceduri care să certifice depunerile iniţiale.
În primul caz lucrurile sunt relativ simple. Apelezi la casetele de valori când fie nu ai încredere în bănci, fie ai bani din surse dubioase sau nu vrei să rişti o eventuală executare silită pe conturi. În cel de-al doilea caz, trebuie subliniat că plusul de discreţie asigurat de închirierea unei casete de valori vine la pachet cu minusul la capitolul siguranţă. Asta pentru că nu poţi demonstra niciodată ce conţinea caseta ta, nu ai un certificat de depozit sau un act care să confirme conţinutul iniţial al acesteia. Titularul contractului de închiriere plăteşte 20-25 de dolari pe lună, iar de aceşti bani primeşte o… cheie. Acesta are la dispoziţie o cheie, banca o alta, una singură nu deschide caseta.
În momentul în care ai ajuns în incinta cu casetele de valori eşti filmat, dar nimeni nu a plantat o cameră minusculă în interiorul casetei pentru a verifica cum fluctuează componenţa sa. Se poate afla cine a deschis deci caseta, nu şi ce s-a pus sau luat din aceasta. “Noi le dăm oamenilor o listă cu obiectele pe care nu au voie să le introducă acolo (droguri, material inflamabil etc.), dar nu există apoi nici un mod de a intra în intimitatea posesorului de casetă de valori. Doar acesta ştie ce conţine caseta sa”, ne-a spus Cezar Marin, de la departamentul de comunicare al BCR.
În iulie, primele scandaluri de amploare ridicau semne de întrebare asupra siguranţei deţinătorilor de casete de valori. Primarul comunei Plopu din Prahova, Adrian Bălănescu reclama că din caseta de valori dintr-o sucursală Raiffeisen din Ploieşti i-au dispărut 410.000 dolari americani, 100.000 de lire sterline, 30.000 franci elveţieni, 8.000 dolari canadieni şi aproape un kilogram de aur, sub formă de lingouri şi bijuterii. La câteva zile distanţă, o altă victimă se plângea de dispariţia de la aceeaşi sucursală a 200.000 euro. Şeful Serviciului Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, comisarul-şef Nicolae Zecheru, declara atunci “dacă la nivelul băncii, la nivelul funcţionarilor băncii se respectau exact procedurile reglementate prin protocoalele de acces la aceste casete nu s-ar fi ajuns la această situaţie”. Cu toate astea n-avem încă un rezultat, ancheta se află încă în derulare după cum ne-a spus Anca Haşegan de la departamentul de comunicare al Raiffeisen Bank.
Numărul victimelor din Piteşti este însă mai mare, sumele la fel de importante, iar păgubiţii se declară gata să fie supuşi detectorului de minciuni. Ce se va întâmpla dacă şi angajaţii băncii trec proba detectorului? Marţi, 29 octombrie, un bărbat a reclamat Poliţiei dispariţia a 200.000 euro dintr-o casetă de valori aflată într-o sucursală BCR. Victima auzise de probleme asemănătoare şi se grăbise să-şi verifice caseta. Cu trei zile înainte, un alt păgubit pretindea că îi lipsesc bunuri şi bani în valoare de 500.000 lei. Luni, încă trei potenţiali păgubiţi revendicau sume cuprinse între 130.000 şi 400.000 euro.
Soluţii? Poate ar fi cazul ca posesorii unei casete de valori să poată indica, opţional, valoarea bunurior depuse iar personalul băncii s-o certifice. Asta ca să nu revenim la alternativa “bani la saltea”.
