Directorul Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat recent că un cutremur catastrofal va avea loc şi în România, unul de peste 7 grade.
„Este exact fereastra potrivită. În Vrancea se pot produce cutremure de mare adâncime, care sunt şi cele mai periculoase din lume”, a men-ţio-nat acesta, precizând totuşi că un cutremur precum cel din Japonia nu poate avea loc în România. Totuşi, Mărmureanu men-ţiona luna trecută, în cadrul unei conferinţe pe tema riscurilor catastrofale, că „până în 2040 nu ar trebui să ne aşteptăm la un cutremur devastator în România, majoritatea urmând să fie de intensitate de până în 5,7 grade pe scara Richter şi de suprafaţă, deci care nu prezintă un risc major”.
Anual se produc 8-12 seisme în Vrancea, de circa 4 grade
Vrancea este cea mai activă regiune seismică a ţării, unde anual se produc 8-12 seisme de magnitudini mai mari sau egale cu 4,0 grade pe Richter. Dintre aceste cutremure, unul sau două evenimente au magnitudini în jur de 5 grade.
Cutremurul din 1 mai 2011 a fost cel mai puternic seism vrâncean produs în ultimii doi ani, după cutremurele din 25 aprilie (5,5 grade) şi 24 iulie 2009 (5 grade). În anul 2010, în regiunea Vrancea s-au produs doar două cutremure de magnitudine 4,7 grade, resimţite şi în Bucureşti. De asemenea, în ultimii 200 de ani au avut loc nouă cutremure de mare intensitate, cel mai recent fiind cel din 1977, soldat cu 1.500 de victime şi pagube de peste două miliarde de dolari, un eveniment similar putând provoca daune de 17 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor specia-liştilor, Un eventual cutremur de proporţii în România ar genera, doar la gospodăriile populaţiei, pagube pentru a căror refacere ar fi nevoie de circa 8-10% din PIB-ul ţării.
113 clădiri din Bucureşti înca-drate în clasa I de risc seismic
Reamintim că doar în Bucureşti există 113 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, în care se află 3.400 apartamente, şi 291 clădiri încadrate în clasa II de risc seismic, cu 7.705 apartamente. Până în prezent, au fost consolidate doar 20 de imobile, însumând 518 apartamente. Potrivit primarului Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu, în capitală au fost reabilitate doar 50 de clădiri din cele 301 identificate cu grad seismic ridicat, în condiţiile în care lucrările înaintează cu numai 8-10 clădiri pe an. De asemenea, potrivit Legii asigu-rării obligatorii a locuin-ţelor, clădirile încadrate în risc seismic de gradul I nu se asigură până la consolidarea acestora.
Circa 6 milioane de români nu au o asigurare împotriva riscului de cutremur
Din momentul lansării asigurării obligatorii de locuinţă (care acoperă şi riscul de cutremur), la 15 iulie 2010, au fost asigurate doar 6% din cele 8,3 milioane de locuinţe asigurabile la nivel. Ţinând cont de faptul că numărul contractelor de asigurări de locuinţă facultative se ridică în primul trimestru la 2,2 milioane (şi presupunem că majoritatea acestora acoperă şi riscurile cuprinse în poliţa PAD), atunci avem aproape 6 milioane de locuinţe ai căror proprietari sunt pasibili de o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei.
Amenzi din 5 august 2011
Primarii vor putea amenda persoanele care nu au o poliţă de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor începând cu data de 5 august 2011″, a declarat Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Clarificarea era necesară în condiţiile în care legea a fost interpretată în diferite modalităţi, vorbindu‑se mai întâi de 15 iulie ca dată finală şi apoi de 15 august 2012. Data nu este încă bătută în cuie.
„În ceea ce priveşte termenul de la care primarii ar putea aplica sancţiuni pentru neîncheierea asigurării prevăzute de Legea nr. 260/2008, opinia noastră este că acestea se pot aplica de la 5 august 2011, dar, bineîn-ţeles, dacă Executivul sau Parlamentul vor dori să modifice legea, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va sprijini punerea ei în aplicare conform dispozi-ţiilor acesteia”, a spus Toncescu.
Statul nu le mai dă bani sinistraţilor
„Până la urmă, legea este lege, iar legea spune că pot fi aplicate amenzi. Totuşi, scopul nostru nu este acela de a aplica sancţiuni, ci acela de a determina cetăţenii, mai ales pe cei din zona rurală, să înţeleagă că în caz de dezastru statul nu le va mai acorda nici un ajutor. De aceea este fundamental ca locuinţele să fie asigurate”, arată pentru RL Marius Bulugea (foto), preşedintele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor. De altfel, chiar dacă nu sunt foarte decişi să dea amenzi, primarii au demarat deja acţiuni de promovare a asigurării de locuinţă, ajutaţi fiind de repre-zentanţii companiilor. Poliţa PAD este vândută pentru două categorii de locuinţe.
Pentru locuinţele de tip A (cu fundaţie din beton sau lemn) preţul este de 20 de euro pe an, iar suma asigurată de 20.000 de euro. Pentru cele de tip B (din chirpici), preţul este de 10 euro, iar suma asigurată de 10.000 de euro. Poliţa asigură trei riscuri: de cutremur, de inundaţii şi de alunecări de teren. Persoanele care au o poliţă facultativă care acoperă cele trei riscuri expuse mai sus nu sunt obligate să îşi cumpere poliţa PAD până la expirarea asigurării facultative.
