Pentru câţiva norocoşi, serviciul este o permanentă provocare profesională şi o sursă de energie şi sănătate. Pentru majoritatea oamenilor însă, serviciul rămâne o corvoadă.
Potrivit unui studiu realizat de site-ul ivox.ro, 57% dintre românii sunt stresaţi de problemele pe care le au la serviciu şi nu se pot relaxa în timpul liber, gândindu-se des la activitatea profesională sau la problemele cotidiene. De altfel, stresul ocupaţional a fost definit de ONU ca „epidemie globală”, din cauza efectelor multiple, atât fizice, cât şi psihice generate de acesta. Paradoxal, românii nu şi-ar dori mai mult timp liber . Reporterii românialiberă.ro au încercat să afle care este explicaţia acestui comportament.
Românii cultivă o cultură a muncii
Psihologul Patricia Cihodaru explică faptul că românii aflaţi acum la vârstă adultă au crescut într-o cultură a muncii, în care cu cât munceai mai mult, cu atât erai mai apreciat, considerat mai responsabil şi mai „serios”.
„În companiile din România nu s-a încetăţenit încă ideea unei atmosfere emoţionale pozitive la locul de muncă, în care relaxarea şi activităţile creative să aibă locul lor (aşa cum se întâmplă, de exemplu, la compania Google care are locuri amenajate pentru recreerea şi împrospătarea mentală şi emoţională a angajaţilor). La noi în ţară predomină încă o cultură organizaţională în care sunt recompensaţi angajaţii care muncesc până la epuizare, dar aceştia ajung să nu se mai poată bucura de recompense datorită stării de sănătate care începe să se înrăutăţească pe fondul oboselii cronice”, declară Cihodaru.
Daniel Goleman care a consacrat termenul de „inteligenţă emoţională” spunea că managerii care neglijează starea psihică a angajaţilor lor fac o „eroare de un miliard de dolari”. Un angajat obosit sau stresat dă un randament mult mai mic decât unul odihnit sau care se simte respectat atât ca om, cât şi ca profesionist la locul de muncă.
De ce nu se bucură românii de timpul liber
Pe de altă parte, activităţile distractive de timp liber sunt privite uneori ca semn de superficialitate chiar şi de către angajaţi.
Majoritatea românilor care au participat la sondaj (peste 87%) au răspuns că au destul timp liber, dar nu îl petrec aşa cum şi-ar dori. Dacă ar avea mai mult timp liber, cea mai mare parte a respondenţilor şi-ar dori să meargă în vacanţe de weekend (16%), să facă sport (10 %) sau să iasă în oraş cu prietenii.
Principalul impediment este însă lipsa banilor (56.51%). Mai mult de o treime din participanţii la studiu consideră că nu există infrastructura necesară activităţilor din timpul liber pe care le doresc (parcuri, terenuri de sport), în timp ce un sfert dintre respondenţi invocă lipsa ocaziilor.
Studiu a fost realizat pe 6.907 de participanţi 51,63% au fost femei şi 48,37%, bărbaţi. Cei mai mulţi oameni chestionaţi au absolvit facultatea (40,44%, 39,08% au terminat liceul sau o şcoală profesională. Restul au studii de masterat.
Profesia nu defineşte o persoană
Profesia este o latură importantă a vieţii, dar nu trebuie să ne identificăm exclusiv cu ea, altfel riscăm să ne izolăm de prieteni sau chiar să ne îmbolnăvim, avertizează specialiştii.
„A nu şti când să te opreşti din muncă ca să te odihneşti este ca şi cum ai spune că nu ai timp să opreşti să pui benzină, pentru că eşti prea ocupat cu condusul. Urmările sunt evidente”, spune psihologul Patricia Cihodaru.
Există multe cazuri de persoane care atunci când ies la pensie intră în depresie. „Aceste persoane s-au identificat atât de mult cu ocupaţia lor încât pentru că nu mai ştiu altceva despre ele. În consecinţă, atunci când se pensionează se simt excluse, inutile, marginalizate”, spune Cihodaru.
Care sunt cele mai stresante meserii
Portalul de recrutare CareerCast.com a alcătuit un top al celor mai stresante meserii, în funcţie de criterii precum mediul de lucru, competitivitate, oportunitatea de a avansa şi riscul de a rămâne şomer.
1. Pompier. Meseria de pompier este cea mai stresantă din cele 200 de joburi luate în calcul de portalul american de resurse umane. Programul de lucru al pompierilor este adesea neregulat, aceştia făcând şi ture de noapte. Ei riscă să fie epuizaţi din cauza căldurii, să inhaleze fum sau să se rănească în timpul serviciului. Ei lucrează adesea mai multe ore în condiţii de muncă vitrege.
2. Director executiv. Pentru un job atât de căutat este nevoie de cunoştinţe detaliate privind comunitatea financiară, trendurile economice, cât şi despre noile tehologii. De la directorii executivi se aşteaptă să exceleze în mai multe domenii o dată. De asemenea, ei trebuie să facă faţă unui stres zilnic: deciziile lor afectează toţi angajaţii companiei.
3. Taximetrist. Şoferii de taxiuri lucrează inclusiv seara târziu şi în weekenduri. Condusul la viteză mare, în special în oraşele aglomerate, este periculos. În plus, taximetriştii sunt o ţintă pentru infractori, deoarece ei păstrează banii încasaţi din curse în maşină.
Pe următoarele locuri în clasament se număra meseriile de chirurg, poliţist, pilot, agent de circulaţie, purtător de cuvânt, agent în publicitate şi agent imobiliar.
Topul celor mai deprimante meserii
Oamenii de ştiinţă americani au studiat efectele activităţii profesionale asupra riscului apariţiei depresiei, analizând date extrase dintr-un sondaj naţional, la care au participat 60.000 de oameni cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani.
S-a dovedit că prima meserie pe lista profesiilor deprimante este cea de îngrijitoare de persoane în vârstă şi de bolnavi, această categorie incluzând şi bonele. Aproape 11% dintre cei care lucrează în acest domeniu suferă anual de depresie, timp de două săptămâni sau chiar mai mult, informează health.com.
Pe locul al doilea se situează ospătarii, bucătarii şi barmanii, 10% dintre aceştia susţinând că au fost expuşi la tulburări mentale, însoţite de pierderea poftei de mâncare, tulburări de somn şi scăderea concentrării atenţiei.
Al treilea loc în clasamentul celor mai deprimante profesii aparţine celor care lucrează în domeniul social şi al sănătăţii – aproximativ 9,6% dintre aceştia au suferit de depresie.
Cercetătorii au descoperit că cel mai puţin depresivi sunt arhitecţii, inginerii şi oamenii de ştiinţă (4,3%).
