Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestuia de mai multe ori şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse noi sporuri.
Propunerile Guvernului către FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, obţinute de Mediafax, prevăd ca prelungirea contractului colectiv de muncă să nu mai fie limitată la cel mult un an, iar extinderea va fi posibilă dacă părţile – societatea şi sindicatele – se înţeleg asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu cea iniţială a contractului. Actualele propuneri modifică forma actuală a Codului de Dialog Social, legislaţie pe care Executivul a anunţat încă de săptămâna trecută că intenţionează să o amendeze.
În primăvara anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru Codul de Dialog Social, anunţând la acea dată că astfel contractul colectiv de muncă la nivel naţional îşi încetează existenţa, iar salarii mai mari decât salariul minim garantat în plată aprobat de Guvern vor putea fi negociate doar la nivel de unitate, liderii sindicali naţionali pierzând astfel „obiectul muncii” legat de semnarea contractului colectiv la nivel naţional, transmite Mediafax. La vremea respectivă, Guvernul condus de Emil Boc (PDL) arăta că este nevoie de o lege a dialogului social „de dreapta”, după modificarea Codului Muncii.
USL a transmis însă FMI o serie de propuneri de modificare a Codului de Dialog Social, care flexibilizează regulile de încheiere a contractului colectiv de muncă. Legislaţia actuală stabileşte că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării o singură dată, cu cel mult 12 luni.
Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, Iacob Baciu, a declarat, pentru Mediafax, că intenţia legată de termenele privind încheierea contractelor colective de muncă este ca negocierile pentru acest tip de contract să înceapă din luna noiembrie, cu circa trei luni înainte de expirare, iar documentul să fie parafat în ianuarie-februarie, pentru a include toate datele fiscale aferente unui an calendaristic. Practica de până acum arată că de cele mai multe ori contractele colective de muncă se aprobă în perioada verii.
Alte abrogări
În documentul aflat în posesia Mediafax se propune şi abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Este abrogată şi regula conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. În aceste condiţii, în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse, de exemplu, şi alte sporuri salariale, care exced restricţiile legale actuale.
Prin Legea salarizării unitare în sectorul bugetar, adoptată în 2009, sporurile nu pot depăşi 30% din salariul de bază.
Potrivit Mediafax, în scrisoarea transmisă instituţiilor financiare internaţionale de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, se arată că propunerile au fost primite de la unii dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional, pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”.
