O dezbatere politică fierbinte va fi generată de modelul de impozitare pentru care va opta România în domeniul pensiilor. Este necesară vreo modificare în acest sens, corelată cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Dacă nu toţi îmi împărtăşesc opţiunea, am certitudinea că în cel puţin două puncte suntem cu toţii de acord: bătrâneţea nu trebuie să fie sinonimă cu sărăcia şi munca trebuie stimulată. Munca multă înseamnă contribuţii mari, iar ele trebuie recompensate cu pensii mari. Înainte să cernem opiniile pro şi contra privind mărimea pensiilor şi vârsta de pensionare pe care şi le pot permite românii, concluziile consultărilor publice ce vor urma, iată pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE.
De pildă, Bulgaria, Slovacia şi Lituania nu impozitează defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau România nu impozitează pensiile cele mai mici. În schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impozitează inclusiv cele mai mici pensii cu cote între 5,5% (Franta) şi 33,5% (Olanda).
Aproximativ jumătate din statele europene includ pensiile în categoria veniturilor şi le impozitează ca atare, în marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte de impozitare depăşesc 40%. Se ridică chiar la 52% pentru cele mai mari pensii în Olanda. Celelalte state aplică reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de pensii care se pot modifica de la un an la altul.
Să nu omitem însă ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.
Să lamurim pe indelete aceste aspecte.
I. Pensiile nu se impozitează în 3 ţări europene: Bulgaria, Slovacia şi Lituania.
II. Pensiile sunt considerate venituri şi se impozitează cu aceleaşi cote ca şi veniturile, în general fiind vorba de cote progresive, în următoarele ţări:
1 Grecia:
– Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi şi a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori.
– Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 Euro anual.
2 Spania:
– Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare în functie de nivelul pensiei anuale:
a. 0 Euro – 17.707 Euro – 24%
b. 17.707 Euro – 33.007 Euro – 28%
c. 33.007 Euro – 53.407 Euro – 37%
d. > 53.407 Euro – 43%
3 Franta:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 5,875 Euro – 5,5%
b. 11,721 Euro – 26,030 Euro – 14%
c. 26,031 Euro – 69,783 Euro – 30%
d. > 69,783 Euro – 40%
4 Irlanda:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 36,400Euro – 20%
b. > 36,400Euro – 41%
5 Finlanda:
– Se impozitează cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.
– Se aplica cote progresive intre 6,5 % – 30,5%,
6 Cipru:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 19.500 Euro – 0%
b. 19,500 Euro – 28.000 Euro – 20%
c. 28.000 Euro – 36.301 Euro – 25%
d. > 36.301 Euro – 30%
7 Luxemburg:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.
8 Malta:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale: pana la 8.500 Euro – 0%; intre 8.500 Euro – 19.500 Euro: 15% – 25%; peste 19.500 Euro – 35%.
9 Olanda:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro – 33,5%; intre 17.500 – 54.776 Euro: 41,8%- 42%; peste 54.776 Euro – 52%.
10 Marea Britanie:
– Se aplica impozitul pe venit progresiv.
11 Belgia:
– Se aplica cota progresiva intre 25% – 50%.
12 România:
– Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar – se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de 1.000 de lei. Sub 1000 lei pensiile nu se impozitează.
III. Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim în tarile:
1 Norvegia:
– Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.
– Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza în Norvegia.
2 Germania
– Se impozitează cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate în anul 2008.
– In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16,460 Euro anual.
3 Austria:
– Nu se impozitează în 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar în 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.
4 Portugalia:
– Nu se impozitează pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.
5 Slovenia:
– Incepand cu 2009 nu se impozitează pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impozitează cele care depasesc aceasta limita.
6 Suedia:
– Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impozitează pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.
– In rest, se aplica impozitul pe venit, cu exceptia ajutorului de intretinere pentru varstnici.
7 Ungaria:
– Pensiile cumulate cu salariul se impozitează.
8 Letonia:
– Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.
– Se impozitează insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).
9 Estonia:
– Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).
– Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro).
– Se aplica cota unica peste aeste niveluri.
IV. Batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia. Cat trebuie sa contribuim şi cati ani?
România ramane nu doar cu cea mai mica pensie în UE (cu exceptia doar a Bulgariei), cu cea mai mica vârsta efectiva şi legala de pensionare (cea din urma va creste la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru barbati pana în 2015), cu cea mai subdezvoltata piata a fondurilor publice de pensii administrate privat (cu doar 0,5% din PIB, fata de Bulgaria – 4% din PIB, Letonia, Slovaia – 5% din PIB, Estonia – 7% din PIB, Ungaria – 10%, Polonia – 14% din PIB), dar şi cu cea mai mica contributie la pilonul II pe pensii în randul statelor care au astfel de sisteme (cu excepţia doar a Letoniei).
Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar. Insisi comisarii europeni reclama bomba cu ceas a sistemelor publice de pensii care trebuie rapid reformate. Comisia Europeana a publicat de curand Green Paper on Pensions, ocazie cu care au aparut noi puncte de interes pe agenda europeana. Este vorba în special de: asigurarea adecvarii şi a sustenabilitatii sistemelor de pensii; cresterea varstei de pensionare şi asigurarea unui echilibru intre durata vietii profesionale şi a vietii la pensie; inlaturarea obstacolelor din calea mobilitatii pensiilor în plan pan-european; pensii mai sigure şi mai transparente, respectiv un acces imbunatatit la informatie şi educatie financiara.
In general, contributiile la pensii nu au fost modificate în ultimii doi ani în statele membre ale UE. In schimb, varstele de pensionare au crescut şi vor creste în continuare pana la 65 de ani, în general, chiar 67 de ani în tari precum Germania, Danemarca sau Suedia.
UE lanseaza o dezbatere publica pe data de 7 iulie 2010 cu privire la asigurarea unor sisteme adecvate de pensii, sigure şi sustenabile şi a modului în care actiunile la nivel european pot sustine eforturile nationale în acest domeniu. Un sondaj recent arata insa ca 73% din cetatenii europeni anticipeaza ca vor avea niveluri mai mici ale pensiilor în viitor, ca vor trebui sa munceasca mai multi ani pana la pensionare sau ca vor trebui sa economiseasca mai multi bani pentru batranete.
Provocarea majora tine de consecintele populatiei tot mai imbatranite a Europei: în 2008 raportul intre persoanele cu vârsta de munca activa (15-64 ani) şi cele peste 65 ani era de 4:1. Pana în 2060 acest raport va deveni 2:1. Contractia economica, precaritatea bugetelor publice, instabilitatea financiara şi cresterea ratei somajului au accentuat necesitatea de a reforma sistemele actuale de pensii. Consultarea este deschisa cetatenilor, partenerilor sociali, guvernelor nationale, ONG-urilor, organizatiilor care reprezinta persoanele în vârsta, fondurilor de pensii pana pe data de 15 noiembrie 2010 (vezi aici). Dupa inchiderea perioadei de consultari, Comisia Europeana va analiza toate raspunsurile şi va formula o opinie cu privire la actiunile dezirabile la nivelul UE. In acest cadru se impune sa ajungem la un acord şi o decizie politica pe plan intern, rupt de cercul vicios al demagogiei.
Andreea Vass, Consilier al Primului Ministru
