Blocul Naţional Sindical a lansat luni o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului muncii, fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, potrivit Mediafax.
În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical (BNS), o echipă de experţi coordonată de prof. dr. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii” şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator.
Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a precizat că doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică, iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ, care a fost modificat „în mod brutal”.
Alexandru Athanasiu a declarat că setul de propuneri nu este „rezultatul unei discuţii de cabinet”, aşa cum s-a întâmplat în 2011, când s-a impus cu forţa o legislaţie a muncii care, în Grecia, a fost respinsă după un an.
„Doar România a reuşit să propună o relaţie de muncă prin care drepturile lucrătorilor au fost şubrezite şi care a transformat contractele pe perioadă determinată în regulă. Toate acestea sub pretextul că ne europenizăm. Am fost minţiţi că toate acestea reprezintă regula. Este o minciună faptul că s-a dorit să intrăm în rând cu lumea. Am fost trataţi drept proşti, mergând pe ideea că românul nu citeşte şi nu ştie directive europene”, a mai spus Athanasiu.
El a adăugat că nu a pornit în acest demers doar în ideea de a îmbunătăţi un text, ci că a dorit ca acesta să fie agreat şi susţinut de mase mari de oameni.
Iniţiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii, dar şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.
„Obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d).”, se arată în proiectul de modificare propus de BNS.
Documentul urmăreşte şi o nouă viziune în selectarea personalului, iniţiatorii precizând că, în România, selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.
„Pe toate palierele, selecţia nu se face pe criterii de utilitate, ci pe criterii de proximitate. Am propus posibilitatea utilizării alternative a concursului sau probei practice. Ori e concurs, ori e perioadă de probă pentru angajare”, a mai spus Athanasiu.
El a mai precizat că se solicită şi modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franţa este de un an.
„Dacă în 45 de zile firma nu îşi revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foştii angajaţi. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-şi reia activitatea”, a mai explicat Athanasiu, care susţine că în spatele acestei prevederi sunt, de fapt, interese de altă natură.
Proiectul de modificare vizează şi prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă saun una similară cu cea a salariatului temporar.
Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se doreşte, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.
Proiectul de modificarea al Codului muncii include şi schimbări ale jurisdicţiei muncii, în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese, dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de dreptueri prin împăcarea părţilor.
Tot în modificările jurisdicţiei muncii se propune introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.
BNS a precizat că, pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament, ca iniţiativă civică, are nevoie de strângerea a 100.000 de semnături în şase luni de zile, estimând că această campanie se va desfăşura în intervalul noiembrie 2012 – aprilie 2013.
După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse, Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers.
Prevederile actualului Codul al munci – care au majorat perioada de preaviz, au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru, angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale – au intrat în vigoare în 1 mai 2011, după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, la 8 martie 2011.
