Ce diferenţiază marile şcoli de teatru din România

În lipsa unor perspective serioase, absolvenţii şcolilor de teatru din ţară s-au înghesuit anul acesta mai mult ca niciodată la Gala Hop pentru a putea fi văzuţi de directori de teatre şi de regizori consacraţi.

Vântul şi apa destul de rece i-au ţinut pe tinerii actori dimineaţă ceva mai departe de plajă, dar foarte aproape de coregraful Florin Fieroiu, care a susţinut un workshop de mişcare. „Puştii sunt foarte serioşi şi au o energie extraordinară. N-a chiulit nici unul de la workshop, deşi se vedea pe unii dintre ei că  ar mai fi dormit puţin”, comenta Florin Fieroiu.

După o preselecţie destul de dură, în concursul final au intrat 24 de actori la individual şi cinci  spectacole la secţiunea grup. Concurenţii veneau din diverse centre universitare, dar singurul profesor care a avut o întreagă clasă participantă la Gala Hop a fost actorul Ionuţ Caras, lector la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.  „Cum s-a întâmplat de participi cu toată clasa în păr?”, l-am întrebat pe Ionuţ Caras, care a explicat foarte simplu: „Anul acesta un singur teatru a scos posturi la concurs, aşa că le-am spus studenţilor mei care au absolvit în vara asta că nu e cazul să stea acasă sau să-şi ia vacanţă, ci să vină la Gala Hop ca să fie văzuţi. Astea nu mai sunt vremuri de stat degeaba. Trebuie să lupte  să se facă remarcaţi dacă vor să aibă un viitor în meseria asta. Ei au avut la examenul din ultimul an de prezentat câte un one- man-show pe care şi l-au regizat singuri, eu le-am dat doar ok-ul pe texte, aşa că a fost simplu să se prezinte la preselecţie cu acel moment. Iar la secţiunea grup ne-am prezentat cu două din spectacolele lor de clasă. Au luat preselecţia în proporţie de 99%  şi iată-ne aici”, a mai spus Caras.

Marius Manole: „Cei care termină la Cluj sunt foarte bine pregătiţi fizic”

Serile erau destinate concur­sului, iar nopţile discuţiilor la o bere despre ce se prezentase peste zi. Actorul Marius Manole, membru al juriului de câţiva ani buni, s-a lansat chiar într-o polemică amicală într-o seară la o terasă de pe malul mării cu Ionuţ Caras în ceea ce priveşte diferenţele dintre şcolile de teatru. „Cei care termină la Cluj sunt foarte bine pregătiţi fizic. Stau foarte bine la capitolul mişcare scenică, dar nu se „mişcă”, cu aceeaşi lejeritate în  text precum cei care  vin de la UNATC. Celor de la Bucureşti le sunt de ajuns un scaun şi o masă, şi uneori nici atât. Principalul lor atu este propria persoană. Au un firesc şi o siguranţă de sine de invidiat”, şi-a expus Manole teoria. Florin Fieroiu, şi el membru al juriului de câteva ediţii încoace, consideră însă că şcoala de la Cluj impune prin  seriozitate. „Când vin cei de la Babes-Bolyai cu decoruri elaborate, cu costume, cu spec­tacole şi monologuri lucrate  la milimetru parcă îi face şi pe ceilalţi competitori să ia mai în serios concursul”. 

Anul acesta surpriza a venit însă de la o a treia şcoală de tea­tru, cea de la Iaşi, care le-a suflat premiul cel mare la sec­ţiunea grup celor de la Cluj.  Superbul spectacol-jucărie „Dincolo de umbre”, în care absolvenţii ieşeni şi-au arătat măiestria în mânuirea păpuşilor, dar şi în pantomimă, a impresionat juriul mai mult decât larga desfăşurare de forţe din „Eden”,  o prelucrare scenică a Genezei din Biblie, într-un spectacol exclusiv de mişcare al studenţilor clu­jeni. Tot de la Iaşi  a venit şi câş­tigătoarea premiului de cea mai bună actriţă, Laura Bilic, care a prrezentat un excelent monolog, „Pete de cerneală” de Michael Frayn, în care o femeie nevrotică trecea de la o stare la alta în timp ce dădea un interviu pentru un job . Succesul ieşenilor l-a încântat pe Marius Manole, care a retrăit cu această ocazie fiorul patriotismului local. „Pe vremea când am ter­mi­nat eu la Iaşi era imposibil de imaginat ca nişte absolvenţi de acolo să câştige Gala Hop.  Păi, noi ne-am prezentat cu spec­tacolul nostru de la clasă, iar de la Bucureşti veniseră Andreea Bibiri şi Şerban Pavlu, care jucau deja la Bulandra. Era foarte disproporţionant concursul pe vremea mea”, a explicat Marius Manole, bucuros nevoie mare că acum se nasc şi la Moldova actori. 

Clujul nu a plecat totuşi acasă cu mâna goală. Raluca Mara a luat premiul „Maria Filotti” pentru un impresionant mo­nolog pe texte de Nietzsche, în care o femeie îşi analizează şi psihanalizează sentimentele de love&hate faţă de bărbatul iubit-urât.  Pentru a-şi dovedi „dragostea”, la un moment dat  a scos o drujbă pe care urma să o „încerce” pe mădularele bărbatului. Scena cu drujba i-a plăcut în mod deosebit lui Florin Fieroiu. „Foarte tare! Am sesizat cum colegii mei din juriu, în special Felix Alexa şi Virginia Mirea, s-au crispat când au văzut drujba, dar eu am căzut pe spate. Foarte puternic momentul şi foarte curajoasă fata. După părerea mea,  dacă nu ai «cojones» nu ai ce căuta în meseria asta. Bravo ei!”.

Caragiale  pe ritmuri de manele

Concursul masculin însă a fost dominat  categoric de bucu­reş­teni. Mica vedetă Tudor Aaron Istodor  a prezentat un număr spectaculos de stand up comedy pe textul „Paharul”  al celebrului actor şi dramaturg  Eric Bo­go­sian.  Ca pentru a confirma te­oria lui Marius Manole con­form căreia absolvenţii de la Bucureşti nu au nevoie decât de ei înşişi pentru a-şi dovedi talentul, Tudor Istodor  n-a apelat la alte „accesorii” în afară pahar pe jumătate plin (sau pe jumătate gol, cum vreţi să o luaţi) şi la două sacouri pentru a smulge aplauzele frenetice ale publicului. Cel de-al doilea sacou i-a trebuit pentru a inter­pre­ta textul impus, „Un tenor scăpătat” de Caragiale. În va­rian­ta lui Istodor, tenorul s-a transformat într-un manelist mai mult sau mai puţin scăpătat care medita la soarta ingrată a artiştilor: „Matei Millo, care a dus-o ca un prinţ în viaţă, acum e uitat de toată lumea, în timp ce Eminescu, care a dus o viaţă de pârlit, e plin de onoruri după moarte.” La textul lui Ca­ra­giale, el a adăugat şi câteva panseuri contemporane de tot hazul. „Păi, să ne gândim bine. Are Eminescu stradă? Are. Are librărie? Are. Are busturi şi mai ales socluri? Are.”  Cântând textul lui Caragiale pe ritmuri de manele, Tudor Istodor şi-a asi­gurat  premiul special al ju­riului, premiu ce poartă nu­mele marelui regizor Sică Alexandrescu.

Câştigătorul premiului pentru cel mai bun actor  a fost  tot un absolvent de UNATC, Ioan-Mi­hai Cortea, care a întruchipat un impresionat Zorba Grecul. Deşi actor debutant, el a do­ve­dit o incredibilă forţă in­ter­pre­ta­tivă. În monologul lui Ioan Cortea, Zorba este surprins „spo­vedindu-şi” groaznicele păcate de tinereţe, fiind cu­prins la maturitate de grele remuşcări.