În tradiția Bisericii Ortodoxe și a celei Greco-Catolice, Indictionul marchează și începerea noului an bisericesc.
Clujenii vor serba la sfârșitul acestei săptămâni Anul Nou Bizantin, prin ceremonii și festinuri organizate de către reprezentanții Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în parcul tematic ”Romulus Vuia” din zona Tăietura Turcului. Este vorba de un an care are tot 12 luni, ca și cel modern, dar care începe în data de 1 septembrie. Anul Nou Bizantin, spre deosebire de Revelionul modern, se numește Indiction, o corupere grecească a termenului latin Indictio.
În tradiția bisericilor care păstrează ritul bizantin, adică cea Ortodoxă și cea Greco-Catolică, Indictionul marchează și începutul Noului An Bisericesc, pentru că în Imperiul Bizantin calendarul civil era corelat cu cel ecleziastic. O particularitate a vechiului calendar bizantin este calculul după presupusa dată a Creației, astfel că, potrivit acestui calendar, peste câteva zile vom intra în anul 7523 de la Facerea Lumii. De asemenea, multe biserici ortodoxe, precum cea rusească sau cea sârbească, dar și Mitropolia Basarabiei din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, folosesc încă vechiul calendar iulian, decalat de cel gregorian, folosit de Biserica Catolică, de cele protestante, precum și de multe biserici ortodoxe, inclusiv de majoritatea mitropoliilor Bisericii Ortodoxe Române.
De unde vine rânduiala Indictionului
Indictionul va fi celebrat la Cluj la inițiativa directorului Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean. În parcul etnografic Romulus Vuia, în bisericuța de lemn atribuită lui Horea, va fi celebrată slujba specială de Indiction, iar în apropiere va fi organizat un show gastronomic, în data de 31 august. ”Am dorit să marcăm astfel un eveniment important și relevant”, a spus Tudor Sălăgean.
Rânduiala Noului An Bizatin este legată de un ciclu de impozitare a terenurilor agricole stabilit în cadrul Imperiului Roman și care se referea la o perioadă ciclică de 15 ani. Indictionul era divizat în trei subcicluri. Impozitele colectate în primii cinci ani erau folosite pentru dotarea cu armament a legiunilor, cei din al doilea ciclu de cinci ani pentru plata lefurilor soldaților, iar impozitele colectate în cel de-al treilea ”cincinal” erau utilizate pentru dotarea templelor.
În prezent, mai există un singur teritoriu în lume unde Noul An oficial este calculat după calendarul bizantin. Este vorba de statul monastic al Muntelui Athos, unde până și orele sunt calculate după vechea metodă romană, preluată apoi de bizantini. Calendarul bazat pe Nașterea Domnului ca dată fundamentală, eveniment care divizează timpul în două perioade, înainte de Cristos și după Cristos, a fost creat de un călugăr originar din Dobrogea, Dionisie Exiguul sau Dionisie cel Mic, în anul 527, iar calendarul bazat pe data de 1 ianuarie ca început al noului an a fost introdus în Occident în secolul al IX-lea și a fost preluat apoi, treptat, în toată lumea creștină.
TRADIȚIE. Statul călugărilor
Indictionul este celebrat pe Muntele Athos, o comunitate semiautonomă unde există 20 de mănăstiri, 12 schituri și o serie de chilii independente, locuită exclusiv de călugări. Potrivit ultimului recensământ din Grecia, în anul 2011, pe Muntele Athos, unde încă mai flutură flamura imperială bizantină, trăiau 1.830 de călugări. Prima mănăstire de pe Muntele Athos a fost creată de Sfântul Atanasios în Evul Mediu, în baza unei legende pioase, neatestată de nici un document biblic, care afirmă că Fecioara Maria ar fi fost purtată de furtună până pe țărmurile atonite, în timp ce mergea în vizită la Lazăr cel Înviat, care devenise episcop al Ciprului.
