Localizarea cetăţii de scaun a miticului voievod legendar din Transilvania încă naşte controverse. Sunt vehiculate mai multe variante: Dăbâca, Cluj, Gilău sau Lita.
Figura voievodului din Transilvania Gelu, din Evul Mediu, este la limita dintre istorie şi legendă. Gelu este numele voievodului amintit în Cronica Anonimă a Notarului Regelui Bela al Ungariei sau Anonymus, aşa cum este cunoscută în lumea istoricilor. Pe scurt, cronica relatează despre lupta dintre Gelu, „quidam Blacus”, adică „un oarecare român”, „dux” adică duce sau voievod al ţării „Ultransilvanae”, adică al ţării de dincolo de pădurile din zona Apusenilor şi Meseşului, şi Tuhutum, conducătorul disident al unui trib maghiar. Cronica spune cum Tuhutum şi-a trimis iscoadele, care au constatat bogăţia ţării conduse de Gelu, precum şi slăbiciunea armatei voievodului român, care nu cunoştea tactica luptei cu lancea, ci doar cu arcul şi săgeţile. Învins, Gelu a fost ucis de năvălitori. Apoi, Tuhutum a ocupat ţara lui Gelu. Cronica lui Anonymus a înregistrat nişte fapte. Însă, dincolo de aceste fapte, au rămas nişte întrebări. De exemplu, nimeni nu ştie care erau graniţele exacte al evoievodatului lui Gelu şi nici care era cetatea de scaun.
Patru variante
Potrivit manualelor de istorie, cetatea de scaun a lui Gelu era la Dăbâca. În comuna clujeană se păstrează ruinele unei cetăţi întărite de pământ. Însă cercetările desfăşurate în ultimul timp arată că este posibil ca, de fapt, cetatea de pământ să fi fost ridicată chiar de năvălitorii maghiari con¬duşi de Tuhutum, care au simţit nevoia construirii unor fortificaţii pentru a-şi consolida poziţia. Unul dintre cei care susţin această variantă este reputatul istoric medievist Tudor Sălăgean de la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei.
„Foarte probabil, nu la Dăbâca era cetatea de scaun a lui Gelu. Pur şi simplu, există o serie de caracteristici care nu se potrivesc”, spune istoricul clujean. El propune alte două posibile localizări pentru cetatea de scaun.
Una ar fi comuna Gilău, situată pe drumul Cluj-Napoca -Huedin, unde istoricii au găsit ruinele unei fortificaţii medievale din epoca în care Transilvania a fost cucerită de triburile maghiare. Cei care susţin această ipoteză invocă şi asemănarea dintre numele voievodului român şi al comunei. Tudor Sălăgean spune că, în varianta medievală a limbii române, numele Gelu era pronunţat, probabil, Ghelău sau Gelău, o formă apropiată de cea a numelui localităţii Gilău. O altă variantă, susţinută de unele dovezi arheologice, este cea în care cetatea de scaun a lui Gelu se afla în zona castrului roman din zona Pieţei Muzeului din Cluj. Ruinele romane au fost consolidate şi refolosite în timpul în care în zonă a domnit Gelu. Deşi nu există dovezi scriptice, amploarea fortifi¬caţiilor şi intensitatea locuirii arătată de urmele arheologice îi îndreptăţesc pe istorici să creadă că aici ar fi putut să fie cetatea lui Gelu. „Deocamdată, nu putem da un răspuns tranşant. Doar cercetările din viitor vor putea arăta care a fost, de fapt, cetatea de scaun a voievodului”, spune Tudor Sălăgean.
Cetatea lui Gelu de la Lita
O legendă spune că, de fapt, cetatea de scaun a lui Gelu ar fi fost la Lita, acolo unde se află un adevărat „cuib de vulturio. Documentele arată că această cetate a fost construită 200 de ani mai târziu dupâ epoca lui Gelu. Însă cercetările arheologice ale viitorului ar putea arăta că acolo ar putea fi o fortificaţie anterioară. Însă, fondurile pentru această investigaţie arheologică sunt insuficiente. Oricum, istoricii spun că, probabil, tradiţia populară legată de cetatea de la Lita este doar o legendă.
