FOTO+VIDEO. Ana, ultima regină a României: ”E foarte greu să pierzi o țară. Pierzi totul”

Regina Ana, care s-a stins din viață luni, în Elveția, a avut un destin zbuciumat, alături de regele Mihai. Ana a devenit regină a României în iunie 1948, prin căsătoria cu Mihai I, în Grecia. În decembrie 1947, Mihai era forțat de comuniști să abdice, iar astfel, Ana a fost singura și ultima regină a României care nu a domnit în țară.  

Regina spunea, într-un interviu acordat Eugeniei Vodă, referindu-se la drama trăită de regele Mihai la abdicare, că este ”foarte greu sa pierzi o tara. Ganditi-va, pierzi totul! Cand ii vad astazi pe bietii refugiati, mi se pare ceva ingrozitor. Azi vezi refugiati peste tot in lume. Sa pierzi totul! Nu mai ai radacini… Pentru ca radacinile sunt in tara ta. E foarte greu… Ce bucurie a simtit cand s-a putut intoarce aici, in Romania, tara inimii lui…”. 

Regina Ana mai spunea ca toata viata „ne-am ajutat unul pe altul si am fost complici, fara sa ne uitam unul la altul, ci privind amandoi, ca o singura fiinta, drumul serpuitor din fata noastra”.

Majestatea Sa s-a născut la Paris, în 18 septembrie 1923, și este unica fiică a Principelui Rene de Bourbon-Parma și a Principesei Margaret a Danemarcei. Principesa Ana de Bourbon-Parma și-a petrecut copilăria în Franța, însă a fost nevoită să părăsească această țară din cauza invaziei naziste, care avea să se soldeze cu capitularea Franței.

Regina Ana, decorată pentru curaj în Al Doilea Război Mondial 

În 1943, când a împlinit 20 de ani, Principesa Ana de Bourbon-Parma a decis să se alăture Forțelor Franceze Libere, aflate sub comanda generalului Charles de Gaulle. Generalul care refuzase să accepte capitularea Franței, organizase în exil, la Londra, o armată franceză formată inițial din militarii care reușiseră să se refugieze peste Canalul Mânecii și care doreau să continue lupta împotriva naziștilor. Ana de Bourbon-Parma s-a înrolat astfel în noua armată franceză în anul 1943 și a primit misiuni ca șofer de ambulanță și infirmieră. Principesa Ana de Bourbon-Parma a luat parte în Africa la campaniile din Algeria și Maroc, apoi, după debarcarea Aliaților în Italia, a luat parte și la campania italiană. După deschiderea Frontului de Vest, Principesa Ana a fost mutată pe acest front și a servit în campaniile din Luxemburg și din Germania. Majestatea Sa a dat dovadă de un curaj neobișnuit, recompensat cu decorația franceză Croix de Guerre.

În noiembrie 1947, la o recepție oferită de Ambasada Luxemburgului la Londra, l-a cunoscut pe viitorul său soț, Regele Mihai I al României. Cei doi tineri s-au logodit la puțină vreme după aceea, însă căsătoria lor nu a putut fi celebrată în țară, din pricina alungării Regelui Mihai I de către comuniști. Principesa Ana de Bourbon-Parma a devenit Regină a României după cununia cu Regele Mihai I, celebrată în iunie 1948, la Atena.

​Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mama, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat sa se casatoreasca in contextul in care Vaticanul nu a vrut sa accepte mariajul dintre o principesa catolica si un rege ortodox. Totodata, traditia monarhica romana stipula ca urmasii sa fie botezati in religia ortodoxa. Din familia principesei a participat la nunta doar unchiul ei, printul protestant Erik, care a si condus-o la altar.

Ana a fost cerută în căsătorie în mașină 

”Eram in masina, si el a ales momentul de a-mi cere mana intr-un mod original”, isi aminteste Regina Ana felul in care a fost ceruta in casatorie acum 60 de ani. „Atunci ne-am adresat cuvintele care ne promiteau unul altuia”, povestea regina. 

Din iunie 1948, de la căsătorie, până în anul 1950, regele a făcut „un fel de navetă” între Florența, unde regina Elena avea o casă, și Copenhaga, la mama Reginei Ana. Apoi, tânărul cuplu s-a mutat în Anglia, la sud-vestul Londrei, unde o familie britanică i-a pus la dispoziție un apartament, cu o chirie mică.

„Am stat acolo vreun an, și după aceea se vindea acest loc și a trebuit să ne mutăm în altă parte, tot într-una din proprietăție lor, în nordul Londrei. Totuși, trebuia să ne găsim ceva de făcut, pentru că să stăm așa, fără nimica, asta nu era sănătos, psihologic vorbind”, a povestit Regele.

Astfel, Familia Regală a locuit, până în anul 1956, la Bramshill House în Hampshire și la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire. Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au înființat o fermă de găini și gâște și au construit un mic atelier de tâmplărie.

De altfel, Regele și soția lui au vândut personal ouă din ferma lor la tarabe din piață, potrivit declarației principesei Margareta, într-un interviu din cadrul emisiunii „Doamne de poveste”.

„Am avut și momente foarte fericite. Am fost foarte norocoși, pentru că am călătorit. Am fost în multe țări și, de câte ori ajungeam undeva, simțeam într-un fel că aparținem acelei țări (…) clipele petrecute la țară au fost întotdeauna fericite. Momentele triste erau atunci când el (Regele – n.r.) nu putea face ceea ce-și dorea”, a povestit Regina Ana, în documentarul „Regele Mihai, nimic fără Dumnezeu”.

Regele, Regina și principesele s-au mutat în Elveția în anul 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co, unde făcea zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj. Astfel, familia s-a instalat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Geneva. După doar doi ani, compania și-a închis porțile, iar Mihai I a fost nevoit să își găsească un alt loc de muncă.

Tot în această perioadă, Regele a primit un cadou neașteptat din România. Instructorul de zbor al lui Mihai I a reușit să fure avionul familiei regale, pe care l-a pilotat până la Geneva. Pasionat de aviație, Regele a cumpărat un avion Beechcraft, modelul 18, în anul 1946, cu care s-a deplasat în Anglia, la nunta reginei Elisabeta a II-a. După abdicare, Petru Groza i-a promis că îi va da voie să ia aeronava în exil, dar nu s-a ținut de cuvânt.

„Udriski (Traian Udriski – n.r.), comandorul care a fost și instructorul meu de zbor și aghiotantul meu, (…) le-a spus celor care erau pe aerodrom la Băneasa că avionul nu stă bine unde este și că trebuie să fie mutat în nu știu care alt hangar, într-un colț al aeroportului (…) au umplut jaloanele (cu combustibil – n.r.) și în loc să lase avionul acolo, a decolat. Cu alte cuvinte, l-a furat de sub nasul lor. Și cum a intrat în nor, nu putea să îl urmărească nimeni (…) A ajuns la Geneva și mi l-a adus aici”, a povestit Regele amuzat.

Totuși, Mihai I a fost nevoit să vândă avionul, pentru că hangarul și asigurările costau prea mult. Un an mai târziu, Regele a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate, „Metravel”, care a produs elemente pentru calea ferată și sisteme de alarmă și a vândut avioane de ocazie. Compania a funcționat bine până în anul 1964, când, din cauza presiunii concurenței, Regele și cei doi asociați au hotărât să o vândă. 

Regele a lucrat ca broker la Bursa din Wall Street, din Statele Unite ale Americii. Ca să facă această meserie, Mihai I a urmat un curs special în New York. Deși, în mod obișnuit, cursul dura un an și jumătate, Regele l-a încheiat în trei luni jumătate, pentru că nu își permitea să petreacă mai mult timp în America.

Totuși, brokerajul nu a fost pe placul Regelui, care avea o pasiune pentru domeniul tehnic.  Între timp, Regina Ana a fost vânzătoare de panglici și flori artificiale în magazinul Bloomingdale`s din New York. „Nu prea mi se potrivea, dar era amuzant să aranjez vitrina. E ciudat câți oameni pot să cumpere panglici și flori artificiale”, a spus Regina într-un interviu oferit postului public.

Regele Mihai I si Regina Ana au împreuna cinci fiice: Principesa Mostenitoare Margareta (n. 1949), Principesa Elena (n. 1950), Irina Walker (n. 1953), Principesa Sofia (n. 1957) si Principesa Maria (n. 1964).

Citește și: VIDEO + FOTO. O viață cu un „alter ego” în umbră. Cum au trăit Regele Mihai I și familia lui în exil