Credința populară a pus pe seama unor martiri din primele secole de creștinism răcirea regulată a vremii de la jumătatea lunii mai.
Una dintre cele mai interesante tradiții păstrate în Banat este cea a Sfinților de Gheață. Legenda spune că acești sfinți, martiri ai primelor secole de creștinism, sunt cei care întorc vremea rea și rece, după ce primele zile ale lunii mai sunt, de regulă, călduroase și frumoase. Vremea rea amintește oamenilor de martiriul pentru credință suferit de acești sfinți și reamintește creștinilor că persecuțiile se pot întoarce oricând, iar credincioșii trebuie să fie gata în orice moment să depună mărturia lor pentru Isus Cristos. Tradiția Sfinților de Gheață a apărut inițial în comunitățile catolice din Banat, apoi a fost preluată și de comunitățile protestante și ortodoxe. Zilele Sfinților de Gheață încep în 11 mai și se termină în 15 mai. Vremea rea se poate însă oricând reîntoarce până în data de 25 mai, când este serbat Sfântul Urban, patronul viilor, al strugurilor și al viticultorilor, a cărui sărbătoare marchează, practic, începutul verii.
Cine sunt Sfinții de Gheață
Primul dintre Sfinții de Gheață este Sfântul Mamertus, serbat în data de 11 mai. Este vorba de un episcop în Gallia, care a murit în anul 475. Documentele istorice arată că Sfântul Mamertus a fost implicat într-o dispută de proporții cu regele burgund Gundioc. În data de 12 mai este serbat Sfântul Pancrațiu, un cetățean roman de origine greacă, ce a fost decapitat pentru credință în anul 304, în timpul persecuțiilor anticreștine ordonate de împăratul roman Dioclețian. Sfântul Pancrațiu, care era doar un adolescent, a refuzat să aducă sacrificii zeilor romani. Participarea la aceste sacrificii publice era una dintre metodele prin care autoritățile romane puteau să afle care dintre cetățenii romani sunt păgâni și care sunt creștini. Sfântul Pancrațiu l-a impresionat pe Dioclețian prin stăruința și dârzenia cu care s-a opus ordinului de a aduce sacrificii zeilor. Împăratul roman i-a promis mari bogății și onoruri, dacă acceptă să oficieze acele sacrificii, însă Sfântul Pancrațiu a refuzat. În consecință, împăratul roman a ordonat decapitarea sfântului, eveniment care s-a produs în apropierea drumului numit Via Aurelia. În data de 13 mai este serbat Sfântul Servatius. Născut în Armenia, el a murit la Maastricht, în anul 384. Sfântul Servatius a fost unul dintre cei mai remarcabili apărători ai creștinismului universal împotriva ereziei lui Arie sau arianismului, o doctrină care nega caracterul divin al Mântuitorului Isus Cristos. Una dintre legende menționează și faptul că Sfântul Servatius ar fi fost una dintre rudele Sfântului Ioan Botezătorul, deci, prin intermediul Fecioarei Maria, una dintre rudele de sânge ale lui Isus Cristos. În data de 14 mai este serbat Sfântul Bonifaciu, care a fost martirizat în anul 307. El a fost sclavul unei alt sfinte, Aglaia. Sfântul Bonifaciu a fost martirizat în orașul Tars, în timpul unei persecuții anticreștine. În data de 15 mai este serbată Sfânta Sofia, o sfântă din Roma care a murit în anul 304. Documentele arată că și ea a fost martirizată în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Dioclețian.
Explicații populare
”Există o oarecare corelație între sărbătorirea religioasă a Sfinților de Gheață și fenomenele meteorologice care se produc în luna mai. Practic, oamenii au observat faptul că vremea se răcește în această perioadă și au pus acest lucru pe seama influenței sfinților martiri. Însă tradiția Sfinților de Gheață nu este una strict bănățeană, ci este întâlnită în întreaga Europă Centrală, unde putem observa astfel de fenomene meteo”, spune profesorul de istorie Olimpiu Popa.
