Există trei categorii de argumente care pledează pentru păstrarea noii structuri ecleziastice şi după moartea IPS Bartolomeu Anania.
Biserica Ortodoxă Română se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situaţii. Este vorba de desemnarea unui succesor pentru mitropolitul Bartolomeu Anania. Situaţia este atât de complicată pentru că au apărut unele voci care au cerut desfiinţarea mitropoliei cu sediul în Cluj. O asemenea voce este cea a mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza, care nu s-a împăcat niciodată cu secesiunea eparhiilor din nordul Transilvaniei provocată de insistenţele defunctului mitropolit din Cluj. Practic, Laurenţiu Streza, care a câştigat tronul lăsat vacant de IPS Antonie Plămădeală în defavoarea candidatului susţinut atunci de IPS Bartolomeu Anania, IPS Andrei Andreicuţ, s-a ales cu o mitropolie redusă la Arhiepiscopia Ortodoxă a Sibiului, plus o eparhie insignifiantă din punctul de vedere al numărului de credincioşi, cea a Covasnei şi Harghitei. În schimb, noua mitropolie ortodoxă, creată la insistenţele mitropolitului Bartolomeu Anania, a înglobat cea mai mare parte a Transilvaniei de Centru, precum şi Transilvania de Nord. Acum, mitropolitul Laurenţiu Streza a dat de înţeles că ar dori ca arhieparhiile şi eparhiile ortodoxe din nordul Transilvaniei să revină sub oblăduirea scaunului mitropolitan din Sibiu. Declaraţiile mitropolitului Laurenţiu Streza au stârnit o adevărată furtună. Reprezentanţii Mitropoliei din Cluj au afirmat că noua structură ecleziastică va dăinui. În acest context, deja au început specula-ţiile legate de numele viitorului mitropolit. În dezbaterea legată de soarta mitropoliei din Cluj au apărut mai multe categorii de argumente: cele istorice, cele culturale şi cele ecleziastice.
Argumente istorice
Argumentele istorice pornesc din analiza documentelor din Evul Mediu. Potrivit acestora, încă de pe vremea regelui Matia Corvin şi a domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare, în zona Feleacu ar fi existat o mitropolie ortodoxă. Desigur, există şi discuţii legate de relevanţa acestor documente, dar, în fond, teza celor care susţin păstrarea Mitropoliei Ortodoxe din Cluj poate fi rezumată în fraza potrivit căreia „crearea Mitropoliei Ortodoxe din Cluj este, de fapt, o restaurare a vechii Mitropolii a Feleacului, în con-diţiile în care scaunele episcopale medievale din Vad şi Feleacu sunt reunite în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”. Astfel, scaunul mitropolitan din Cluj ar avea o istorie anterioară celui din Sibiu, care a primit acest rang abia în vremea lui Andrei Şaguna, în secolul XIX, în anul 1864. Un alt argument istoric adus în discuţie, care este şi o critică voalată la adresa lui Şaguna, este faptul că rangul mitropolitan ar fi fost mai curând o răsplată pentru serviciile aduse de Şaguna habsburgilor şi un rezultat al ambiţiilor personale ale aromânului care a ajuns în scaunul de arhiereu al Sibiului. Concret, este vorba de trădarea şi de vânzarea de către Andrei Şaguna a răsculatei Ecaterina Varga, prinsă de jandarmi cu ajutorul arhiereului sibian, apoi este vorba despre poziţia pro-habsburgică adoptată de ierarhul sibian în timpul Revo-luţiei de la 1848-1849. Drept urmare, episcopul Andrei Şaguna nu a fost răsplătit doar cu titluri nobiliare şi cu rangul de mitropolit, ci şi cu poziţia de membru al Senatului Imperial, Reichsratt. Astfel, apărătorii Mitropoliei din Cluj susţin că, dacă detractorii IPS Bartolomeu Anania spun că Mitropolia ar fi fost rezultatul ambiţiei ierarhului clujean, atunci acelaşi „păcat originar” i se poate atribui şi Mitropoliei sibiene.
Argumente culturale
Cea de-a doua categorie de argumente aduse în discuţie este a argumentelor culturale. Astfel, cu toate că Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în anul 2007, acest oraş are o impor-tanţă mai mică decât Clujul, care dispune de cea mai mare universitate din România, Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu peste 50.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. În plus, UBB, care are patru facultăţi de teologie (ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică şi protestantă), plus un Institut de Studii Iudaice, are cea mai complexă ofertă de studii teologice din Europa. De aceea, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj atrage studenţi nu doar din Arhieparhia Vadului, Feleacului şi Clujului, ci şi din alte episcopii şi chiar din străinătate. Un alt argument este acela că Clujul revendică tot mai mult statutul de capitală a Transilvaniei, iar în ultimii ani pare să fi câştigat această competiţie neoficială cu Sibiul şi cu Alba Iulia.
Argumente ecleziastice
Cea de-a treia categorie de argumente aduse în discuţie este a celor ecleziastice. În condiţiile în care deciziile Sfântului Sinod sunt luate sub înrâurirea Sfântului Duh, este greu de crezut că cineva va admite că Sfântul Duh s-a înşelat atunci când a inspirat părinţilor sinodali decizia de a înfiinţa Mitropolia din Cluj. În plus, tradiţia Bisericii Ortodoxe este aceea de a înfiinţa mitropolii în centrele-metropole, iar din acest punct de vedere Clujul corespunde criteriilor. Un alt argument este acela invocat de teologul Radu Preda, de a adapta structurile ecleziastice la realităţile vieţii. Deja Biserica Ortodoxă Română a depus eforturi consistente în acest sens şi a înfiinţat noi eparhii, cum ar fi cele ale Sălajului ori Hunedoarei, şi a ridicat la rangul de arhiepiscopi o serie de episcopi, cum ar fi cei din Arad ori din Baia Mare. Desfiinţarea Mitropoliei din Cluj ar fi un pas înapoi pe acest drum.
O falsă problemă
Una dintre problemele puse în discuţie de cei care susţin refacerea unităţii Mitropoliei din Sibiu este aceea a continuităţii vechii mitropolii create la Alba Iulia de Mihai Viteazu. Din punct de vedere strict tehnic, Mitropolia lui Mihai Viteazu există şi azi, dar nu este ortodoxă, ci… greco-catolică. Este vorba de Mitropolia de la Blaj. Biserica Greco-Catolică a apărut tocmai ca urmare a deciziei mitropolitului ortodox de Alba Iulia, Teofil, decizie întărită şi de urmaşul său în scaunul mitropolitan, Atanasie Anghel, de a uni Biserica românilor din Transilvania cu Biserica Romei. Până în anul 1853, mitropolia a fost redusă la rangul de eparhie, însă din acest an Vaticanul a decis restaurarea mitropoliei lui Atanasie Anghel şi i-a oferit prelatului Alexandru Şterca-Şuluţiu, fost vicar foraneu în Şimleul Silvaniei, titlul de arhiepiscop şi mitropolit.
