Clujul se află pe podium în rândul judeţelor care au scăpat ieftin de recesiune. Un buletin al Institutului Regional de Statistică arată că judeţul ar putea înregistra anul acesta o creştere economică de 2,5 procente, cea mai mare din zona de Nord-Vest. În afara acestei previziuni total îmbucurătoare, unele cifre-cheie ale economiei clujene au fost mai mari în 2010, al doilea an de criză al României, decât în 2008, care este condiserat an de boom economic.
Nokia şi Dacia au salvat Clujul şi Argeşul
Studiul arată că produsul intern brut al Clujului a crescut, între 2008 şi 2010, de la 20 de miliarde de lei, la 20,9 miliarde în 2009, respectiv la 22,2 miliarde de lei în 2010. Creşterea reală a PIB-ului în condiţii comparabile de preţuri faţă de anul precendent este de -3,8 procente în 2008, de 0,5 procente în 2009 şi de 1,5 procente anul trecut. Aşadar, cifrele au fost în creştere de la un an la altul.
„Pe baza datelor prezentate se poate aprecia că în 2009 şi 2010 a avut loc o uşoară creştere economică la nivel de judeţ. Principalul factor al creşterii economice l-a constituit dezvoltarea producţiei pentru export”, arată studiul celor de la statistică.
Specialiştii în economie sunt şi ei de părere că situaţia bună în care se află Clujul se datorează prezenţei producătorului mondial de telefoane mobile, Nokia, care şi-a mutat fabrica din localitatea germană Bochum, la Cluj, exact la ţanc.
Transilvania şi Banatul, câştigătoare
Potrivit presei naţionale, acelaşi model de dezvoltare l-a urmat şi Argeşul, care se află pe primul loc, înaintea Clujului, în topul celor mai bine plasate judeţe, după recesiune. „Economia Argeşului a crescut cu 3,2 miliarde de lei în cei doi ani, ajungând până la o valoare de 20,7 miliarde de lei la finele anului 2010! Explicaţia poartă un singur nume: Dacia!”, susţine siteul econtext.ro. De fapt, Transilvania este zona care a ieşit câştigătoare din această bătălie. Din primele zece judeţe din punct de vedere economic, din totalul celor 40, patru sunt din Ardeal. În afară de Cluj, Braşovul, Sibiul şi Alba au ieşit pe plus, iar economia a crescut în ultimii trei ani.
În Braşov, PIB-ul a crescut din 2008 în 2010 de la 16,82 miliarde de lei până la 17,43 miliarde de lei, în Arad de la 11,22 miliarde de lei până la 11,71 miliarde de lei, iar în Sibiu, de la 11,14 miliarde de lei până la 11,48 miliarde de lei. Alte judeţe din „Top 10″ sunt Prahova, Arad şi Timiş.Explicaţia ar fi că acele judeţe cu o o structură industrială destul de dezvoltată, adică cele în care sunt realizate produse industriale, au avut creşteri economice. De asemenea, printre câştigătoare se numără şi judeţele de graniţă. Un alt exemplu pe lângă Timiş şi Arad este Suceava. În privinţa Clujului, studiul Direcţiei Regionale de Statistică arată că în ultimii trei ani, exporturile au fost mai mari decât importurile. „Pe baza datelor prezentate se poate aprecia că în 2009 şi 2010 a avut loc o uşoară creştere economică la nivel de judeţ. Principalul factor al creşterii economice l-a constituit dezvoltarea producţiei pentru export”, arată documentul citat.
Raportul export-import
În anul 2010, volumul exportului a fost mai mare, comparativ cu 2008, cu 241,0%, cu o creştere de peste 2,4 ori, în timp ce creşterea la importuri a fost de 125,9%, adică de 1,3 ori. Maşinile, aparatele şi echipamentele electrice, inclusiv telefoanele mobile (63,2 %) au fost produsele cele mai exportate. În ceea ce priveşte importurile, cele mai mari cantităţi au fost înregistrate la produse precum combustibilul, produsele farmaceutice şi materiale plastice.
