Un profesor clujean a criticat activitatea Comisiei de Securitate Biologică, care este coordonată de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) şi care este forul competent în elaborarea analizelor ştiinţifice referitoare la organismele modificate genetic. Aurel Maxim, care este profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) şi membru supleant al Comisiei, a afirmat că încă de la înfiinţare, aceasta a fost supusă unor abuzuri.
„Aş aminti că nici un membru al Comisiei nu are dreptul să aducă critici colegilor, apoi 50 la sută dintre membri ei sunt biotehnologi şi tehnologi, care prin natura lor sunt persoane care apără organismele modificate genetic. De asemenea, sunt unii membri ai Comisiei care sunt în conflict de interese, ei declarând public că au avut relaţii contractuale cu mari companii producătoare de organisme modificate genetic”, a spus Aurel Maxim.
Acesta a explicat că există numeroase studii independente care au arătat care sunt efectele negative ale consumului de soia, porumb, orez sau alte plante modificate genetic, dar că autorităţile nu le iau în seamă tocmai în baza relaţiilor pe care le au cu companiile producătoare. Profesorul mai atrage atenţia şi asupra poluării pe care o pot genera aceste culturi, prin faptul că polenul plantelor modificate genetic poate contamina şi alte culturi.
Proces împotriva ANPM câştigat de o asociaţie de mediu
Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (ANPM) a pierdut un proces, deschis în vara anului trecut de Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (Info OMG). Scopul acestei acţiuni a fost acela de a determina Comisia de Securitate Biologică, coordonată de ANPM, să ofere informaţii de interes public cu privire la activitatea pe care o desfăşoară.
„Câştigarea procesului este un prim pas în a arăta faptul că organismele modificate genetic sunt scăpate de sub control, iar autorităţile, care au competenţa şi responsabilitatea de a autoriza şi de a emite avize ştiinţifice cu privire la efectele negative sau pozitive a acestor organisme, nu fac acest lucru”, a spus preşedinta Info OMG, Ramona Duminicioiu.
Singurul soi legal
În România nu este legală decât cultivarea unui soi de porumb modificat genetic, la care agricultorii renunţă de la un an la altul deoarece „sfredelitorul de pământ”, la care are rezistenţă această plantă, nu reprezintă o problemă la noi în ţară.
Reprezentanţii asociaţiilor de mediu avertizează şi asupra faptului că nu există nici un control asupra consumului de organisme modificate genetic, deoarece alimentele nu sunt etichetate corespunzător. De asemenea, consumul de furaje compuse din plante modificate genetic nu este reglementat, iar oamenii nu au de unde să ştie dacă mănâncă sau nu produse provenite de la asemenea animale.
