Reprezentanţii Consiliului Judeţean ţin secretă lista imobilelor cu risc seismic.
Odată cu intrarea în economia de piaţă şi înlăturarea dictaturii comuniste, tot mai mulţi reşiţeni au căutat să pornească o mică afacere. Fie că a fost vorba de un magazin de bloc sau un banal atelier, au căutat spaţiul cel mai la îndemână.
Adică, din apartamentul în care locuia, omul a sacrificat o cameră pe care a făcut-o magazin. Numai că micile apartamente erau proiectate ca imobile rezidenţiale şi nu se prea potriveau nevoilor comerciale ale diferitelor magazinuţe, chioşcuri sau frizerii. Inventiv din fire, românul a găsit rapid soluţia: a spart un perete, a dărâmat un stâlp, fără să realizeze că face cel mai mare rău blocului. Acest fenomen a dus la o criză a apartamentelor la parter, iar preţul lor a crescut enorm.
Afaceriştii de moment au cumpărat apartamentele şi le-au transformat în spaţii comerciale, pe care le-au închiriat mai apoi. Fiindcă legea era extrem de permisivă, evident că toate aceste lucrări au fost făcute după cum s-a priceput fiecare, de cele mai multe ori fără proiect şi fără expertiză de specialitate. Aşa că, nu este de mirare că în câţiva ani, blocurile au început să aibă crăpături serioase şi să necesite intervenţii şi lucrări de conservare extrem de costisitoare.
Blocuri cu risc ridicat
Exemplele blocului de lângă Liceul „Traian Lalescu” sau al celui de pe strada Petru Maior, care au un risc seismic ridicat, vin să completeze tabloul. Cele mai sparte au fost blocurile din vecinătatea bulevardelor, care sunt şi cele mai crăpate. La aceasta au contribuit şi vibraţiile vechiturilor de tramvaie care au mai rămas în Reşiţa.
După marele boom economic şi marea economie duduitoare, a venit criza economică şi aproape 80% din aceste spaţii comerciale au fost închise. Dar răul a fost făcut. Cel mai grav afectate sunt blocurile turnglisante de pe Bulevardul Republicii, în special blocurile 1, 3 şi 5. Blocul 7 este singurul în care nu au fost făcute distrugeri aşa de mari. Un mare semn de întrebare îl ridică modul în care s-au obţinut autorizaţiile de construcţie în cazul acestor blocuri.
Aceste imobile sunt de tip turn glisant şi au fost lucrate după o tehnologie specială. Pereţii exteriori au fost turnaţi în cofraje de metal. Operaţiunea efectivă de turnare a fost continuă, adică zi şi noapte, până ce muncitorii au finalizat pereţii exteriori. De aceea, aceste blocuri nu au balcoane la parter, fiindcă pereţii respectivi formează o centură de rezistenţă. „Şi atunci, dacă s-a lucrat în acest fel, cum a fost posibilă eliberarea autorizaţiilor prin care blocurile au fost transformate în caşcaval cu parterele distruse? Să se lege cumva acest lucru de faptul că un prim magazin deschis într-un astfel de bloc, de fapt o farmacie, aparţinea soţiei şefului de la Inspectoratul în Construcţii de la acea dată?”, se întreabă localnicii.
ISU nu gestionează problema
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) nu are competenţe să gestioneze problemele apărute după un eventual cutremur. „Calamităţile naturale de acest tip nu sunt riscuri unde să aibă competenţă ISU. În asemenea situaţii, noi avem doar funcţii de sprijin: intervenţie în caz de inun¬daţii, căutare şi descarcerare, informarea populaţiei. Specialiştii în construcţii sunt cei care coordonează astfel de activităţi” a spus Anca Balint, purtătorul de cuvânt al ISU „Semenic”.
Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a făcut mai multe cercetări şi a întocmit chiar liste cu clădirile încadrate în clasa I, II sau III de risc seismic, numai că lista cu pricina se află la Consiliul Judeţean Caraş Severin, la Serviciul de Urbanism.
„Asta nu înseamnă că lista este exhaustivă. Toate clădirile care sunt pe listă au ajuns acolo în urma expertizelor tehnice. Numai că nu pot spune că toate clădirile din judeţ au această expertiză făcută. Cu siguranţă, sunt şi alte clădiri care ar trebui să ajungă pe această listă, dar nu li s-a făcut o astfel de expertiză. Aici este vorba de fonduri, care au fost mereu extrem de mici”, spune inginerul Simion Deteşan, inspectorul-şef al ISC.
Nimeni nu ştie nimic
Cu alte cuvinte, nimeni nu ştie exact care sunt clădirile cu risc seismic, pentru că, din cauza banilor extrem de puţini, nu au fost expertizate toate, ci doar unele imobile din judeţ.
Câte din clădiri ar rămâne în picioare în faţa unui cutremur de cel puţin 8 grade pe scara Richter? Probabil foarte puţine. Şi cum Govândarul abundă în blocuri-turn, imaginea după un astfel de cutremur ar fi cel mai probabil una apocaliptică. Întreg cartierul a fost construit pe un teren mlăştinos. Acest lucru a reieşit cel mai bine în momentul în care au fost săpaţi pilonii de susţinere ai magazinului Spar din Micro I. La nici un metru şi jumătate, solul este format dintr-o mocirlă negricioasă.
Lista clădirilor cu risc seismic – secret de stat?
Surpriza vine de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, care, prin Serviciul de urbanism, gestionează această listă cu clădirile încadrate în clasa I de risc seismic sau în celelalte clase. Însă reprezentanţii forului judeţean refuză să publice lista. „Ori nu ştie care sunt clădirile cu risc seismic din judeţ, ori sunt alte nereguli pentru care se teme să facă publică acea listă, altfel nu înţelegem de ce o ţine ascunsă!?”, se întreabă reşiţenii.
Multe dintre clădirile din Reşiţa au fost afectate de modificările neautorizate
Doar 14 clădiri expertizate
La nivelul anului 2007, doar 14 clădiri erau expertizate cu gradul I seismic. Staţiunea Băile Herculane conduce detaşat în fruntea acestei liste. Din 14 imobile prezente pe listă, nu mai puţin de 11 clădiri sunt din staţiune, iar 6 dintre ele sunt deja marcate cu celebra „bulină roşie”. Şapte dintre ele sunt în „categoria I de risc seismic”, trei în a doua categorie şi unul în categoria III. Urmează două clădiri din Moldova Nouă, zonă încă activă seismic. Ambele imobile sunt în clasa I de risc seismic. Lista se încheie cu Reşiţa, blocul de pe Str. Petru Maior nr. 20. Blocul cu cele 11 apartamente a fost construit în anul 1960 (P+3E) şi a fost expertizat în anul 2004 de către ing. Andras Huszti, care l-a încadrat în „clasa II de risc seismic”.
