De pe vremea când prefect de Caraş Severin a fost Gheorghe Pavel Bălan, mai marii judeţului şi ai oraşului de la acea dată au stabilit ca ruga Municipiului Reşiţa să înceapă de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Aceştia au fost aleşi şi în prezent sunt patronii spirituali ai Reşiţei.
Aşa cum se cade la ceas de mare sărbătoare, cu acest prilej sunt organizate diverse manifestări culturale şi chiar sportive. În acest an, în premieră, li s-au adăugat şi altele: şah şi automobilism.
Care sunt atracţiile principale
Dar, ce de fiecare dată, atracţia principală o constituie spectacolele de muzică populară şi uşoară. Bineînţeles că nu lipsesc tonele de mici şi hectolitrii de bere, grătarele, proţapurile şi ceaune cu mâncare mai mult sau mai puţin tradiţională, preparată la faţa locului, sub nasul clientului.
La toate acestea se adaugă ringhişpilurile, tiribombele, maşinuţele şi pentru distracţia celor ce păşesc la locul faptei. Şi două au fost alese în acest an: cartierul Câlnic şi stadionul din Govândar.
De fapt, sărbătoarea debutat la ora 18.00 în cartierul Câlnic- cartier fost cândva comună, mai apoi sat, dar care are o vechime mai mare cu câteva sute de ani decât oraşul Reşiţa. Clopotele bisericii de pe malul Bârzavei au sunat şi au adunat credincioşii şi curioşii care au venit să-i vadă pe ierarhii Lucian- episcopul Caransebeşului şi Siluan – episcopul ortodocşilor români din Ungaria.
După slujbă, aşa cum este tradiţia la bănăţeni, deschiderea oficială a Rugii Bănăţene şi a Zilelor Reşiţei a fost făcută cu tradiţionalul joc al Căluşarilor din Câlnic, după care primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, alături de preotul paroh, Valentin Popovici şi tinerii din cartier, au început jocul cu o horă.
Ambianţa de sărbătoare a fost susţinută de formaţia lui Deian Galetin, alături de soţia sa, Andreea Voica.
În acest timp, acasă, câlnicenii şi-au omenit musafirii cu tot ce au avut mai bun: ,,zupă de găină de casă cu taiţăi, sarme în curechi şi pipărci, carne de toate felurile şi în toate felurile gătită, salate şi tradiţionalele meşpaiţuri şi toarce” – fala ori şi cărei gospodine din Câlnic.
Între timp, din Reşiţa s-au îndreptat valuri-valuri, cel puţin 2.000 de reşiţeni, care au umplut curtea şcolii la maxim pentru a vedea ce se întâmplă şi mai ales, pentru a asculta muzică.
