Andrei Tudor spune că, la fel ca alţi studenţi, a încercat să lucreze în această vară pe litoralul Mării Negre, alături de prietena sa, însă experienţa prin care a trecut l-a făcut să ajungă la o concluzie tristă: „Angajatorii te tratează ca pe un sclav, iar condiţiile sunt jalnice!”.
„Vara aceasta, mai exact la începutul lunii iulie, am vrut să lucrez împreună cu iubita mea la mare. Fiindcă nu locuim în Constanţa, ne-am axat pe joburile cu cazare inclusă. Am căutat pe un site de specialitate anunţuri de angajare, iar la peste 80% dintre joburi se lucra 12 ore pe zi, de luni până duminică, adică precum sclavii, pe un salariu de 1.500 de lei net. În final, am decis să mergem la un hotel în Eforie Sud, pe postul de ospătar. Doamna cu care am vorbit la telefon ne-a spus să nu ne aşteptăm la condiţii de cazare foarte bune, însă ce putea fi mai rău decât un pat între patru pereţi şi un geam?! Era OK şi aşa!”, a declarat luni, corespondentului Mediafax, Andrei Tudor, un tânăr de 20 de ani, student la Facultatea de Matematică.
Studentul ieşean a adăugat că, după o lungă călătorie cu trenul, cei doi au ajuns la hotel.
„Am ajuns la hotel, unde mesele şi scaunele aveau praf pe ele, trebuia să le ştergem, că pentru asta am fost chemaţi, dar, totuşi, ne-am aşezat ca să discutăm despre angajare cu administratorul. Acolo mai lucrau câţiva copii (aveau maximum 16 ani) şi un băiat de aproximativ 20 de ani. După ce s-a terminat discuţia, am aşteptat să îşi termine tura angajaţii, ca să mergem să vedem camerele în care urma să fim cazaţi. În final, am ajuns şi la cazarea noastră, care era un dezastru total: pernele erau foarte murdare (cine ştie ce ciupercă se mai putea lua!), uşa nu avea nici măcar o încuietoare, iar cojile de seminţe de pe jos erau de la cei de anul trecut, nici măcar acelea nu au putut fi strânse înainte să ajungem noi!”, a subliniat Andrei Tudor.
Tânărul ieşean a mai spus că, în fapt, condiţiile de cazare a angajaţilor erau mizerabile şi nu se putea locui acolo nici măcar o zi.
„Nu am stat prea mult în acea cameră şi am plecat, acolo nu se putea locui nici măcar o zi. Iar baia… ceva ce nu am văzut niciodată! Am luat legătura cu doamna care făcea angajările şi i-am povestit că nu se poate sta acolo. Răspunsul dumneaei a fost: «Angajaţii trebuie să-şi facă curat singuri, nu este problema mea! Mizeria a fost lăsată de angajaţii de anul trecut, eu nu ştiu ce e acolo, pentru că eu nu urc la etajul respectiv. De ce să strâng eu mizeria altora?!». În final, doamna a spus că va trimite pe cineva să facă acolo curăţenie, dar nu cred că s-a întâmplat asta!”, a afirmat Andrei Tudor.
Studentul a menţionat că nu îşi poate imagina ce microbi erau prin bucătărie, în condiţiile în care cazarea arăta în acel mod.
„Având în vedere condiţiile în care trăiesc angajaţii, nu aş vrea să ştiu ce microbi sunt în bucătărie şi pe mâinile celor care servesc mâncarea. Eu, unul, nu am să mai calc vreodată la acel hotel. Concluzia mea este că cei mai mulţi (nu toţi!) dintre angajatorii de pe litoral îşi bat joc de cei care vin şi muncesc la mare, unii punându-i pe angajaţi să lucreze câte 12 ore pe zi pe un salariu foarte mic, ca nişte sclavi, iar alţii oferind niste condiţii jalnice!”, a spus Andrei Tudor.
Acesta a adăugat că, după experienţa trăită în Eforie Sud, a încercat, împreună cu prietena lui, să îşi găsească un loc de muncă tot pe litoral, dar condiţiile nu erau foarte diferite.
„Am mai încercat în alte locuri, dar se cerea muncă de 12 ore pe zi, ceea ce ni s-a părut foarte mult, iar salariile nu depăşeau suma de 1.600 de lei net. Mai mult, am mers la o unitate din Neptun, cred, unde cazarea era similară, o căsuţă pe pământ, cu două paturi, în care nu aveam loc nici de bagaje. Singura diferenţă era că acolo nu era mizerie”, a mai afirmat ieşeanul.
Acesta a adăugat că, la locul de muncă din Eforie Sud, i s-a cerut o diplomă de studii şi, în afară de cazare, i s-ar fi oferit trei mese pe zi, dar că nu ar fi vrut mănânce în acel loc.
Contactat telefonic, fostul administrator al hotelului respectiv a declarat că a renunţat la funcţie: „Eu am renunţat la funcţia de administrator în urmă cu aproximativ două săptămâni, este altcineva acum, nu ştiu… Legat de nemulţumirile tinerilor care voiau să se angajeze, eu le-am spus că trebuie să îşi întreţină şi ei curăţenia, le-am dat pături curate, cearşafuri, dar nu aveam destule cameriste, care să facă curat. Eu nu prea aveam timp să merg pe acolo. Sunt tineri. Eu le-am spus: «Trebuie să întreţineţi şi voi! Sunteţi angajaţi, nu sunteţi turişti!»”.
