Jocurile Olimpice de la Soci reprezintă o nouă provocare pentru lotul olimpic al României, mai ales că rezultatele, aşa cum sunt ele, mai bune sau mai rele, sunt obţinute în primul rând prin munca sportivilor şi a echipelor din spatele lor. Partea financiară este mai mereu lăsată pe plan secund, însă entuziasmul nu poate ţine la nesfârşit, iar fără investiţii şi oameni bine plătiţi campionii nu vor apărea prea curând.
România nu a strălucit nici la această ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă şi cel mai probabil nici nu o va face în cele câteva zile care au mai rămas din competiţie. Partea bună este că lotul are tineri care vin din urmă şi care au poftă de victorie.
Totul este însă să nu se obişnuiască prea devreme cu gustul amar al înfrângerii, iar pentru acest lucru Alexandru Epuran, şeful de misiune al delegaţiei României la Soci, declară că în primul rând ar trebui ca în spatele fiecărui sportiv să existe un personal bine plătit, care să îl poată susţine.
“Atunci când vorbim despre performanţe, în primul rând ar trebui să avem medici bine plătiţi în România, care să nu plece imediat în alte ţări. Medicii şi personalul din sistemul sanitar ar trebui să câştige atât de bine încât să zică: «Hai, domnule, să-i ajut şi pe sportivii ăştia, să fac un bine»”, declară Epuran pentru România liberă.
El face referire la faptul că în alte ţări, la fel cum se întâmplă şi în România, doctorii acceptă să se alăture lotului olimpic nu atât pentru beneficii financiare, cât mai ales pentru imaginea pe care o câştigă de pe urma acestei asocieri, respectiv pentru publicitatea care li se face. Diferenţa este că în România beneficiile sunt prea mici, comparativ cu eforturile depuse de personalul, denumit sec, “auxiliar”. Dacă în Canada medicii foarte buni sunt atât de bine plătiţi încât îşi permit să facă şi muncă în mod dezinteresat, în România ei îşi construiesc o rampă de lansare spre alte ţări.
“Ar trebui făcute investiţii în personalul care susţine sportivii loturilor naţionale. Doctorii, terapeuţii, maseurii, fără ei un sportiv nu poate face performanţă. Nu sunt importante doar investiţiile în baze sportive, ci mai ales cele în pregătirea personalului medical”, mai spune Epuran. Spre exemplu, Marea Britanie are Institutul Englezesc al Sportului, în cadrul căruia lucrează în cercetare şi în dezvoltarea unor programe medicale pentru atleţi unii dintre cei mai buni doctori din domeniu. În total, sunt 250 de angajaţi în diverse structuri la nivel naţional, iar succesele lor pot fi deja văzute, institutul fiind fondat abia în 2002. Cel mai recent produs este, probabil, Bisham Abbey, olimpică la heptatlon la Olimpiada de la Londra 2012.
Epuran declară că nu este suficient să construieşti o pârtie de schi sau una pentru sporturi pe gheaţă, precum bob, sanie şi skeleton, investiţiile trebuind să fie făcute în toate ramurile. El este totuşi mulţumit de bugetul pe care l-a avut la dispoziţie COSR, mai ales în condiţiile în care şi în alte domenii bugetele alocate de stat sunt de avarie.
“Tinerii care au participat la Soci merită felicitaţi. E important că au ajuns acolo şi au concurat cu sportivi din Franţa, Norvegia, Japonia sau alte ţări ale lumii. Însă înainte de investiţii, ca să putem progresa, baza este în şcoli. Ar trebui ca sportul să fie mai mult promovat în şcoli. Pe vremea mea aveai mai multe sporturi la dispoziţie, le luai la rând, încercai şi una, şi alta. Mulţi dintre sportivii pe care îi vedem la Soci au încercat mai multe sporturi înaintea celor pe care le practică acum”, conchide Epuran.
Federaţia Română de Schi şi Biatlon, Federaţia Română de Bob şi Sanie şi Federaţia Română de Patinaj, cele trei federaţii care au trimis 24 de sportivi la Soci, ultima dintre ele doar unul, au avut în cei patru ani scurşi între ultima şi actuala ediţie a Jocurilor Olimpice un buget de sub 5 milioane euro, cam cât primeşte federaţia de schi din Franţa anual. Însă majoritatea federaţiilor sportive adună fonduri importante din contracte de sponsorizare, ceea ce la noi este greu de realizat în condiţiile în care interesul pentru sporturile de iarnă este foarte scăzut şi, în consecinţă, lipsesc şi competiţiile de talie internaţională. Din acest punct de vedere, o realizare importantă a fost organizarea FOTE (Festivalul Olimpic al Tineretului European), anul trecut, în zona Braşovului.