Sportul romanesc a intrat de ani buni pe o panta descendenta, reflectata de performantele din ce in ce mai slabe inregistrate la competitiile de anvergura. Sa amintim numai faptul ca anul trecut Romania a avut un singur campion mondial – pe gimnastul Marian Dragulescu, la sol si sarituri. Indreptatit, majoritatea specialistilor nostri privesc cu ingrijorare catre Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, si cu disperare catre cele de la Londra, din 2012.
Baza de selectie este din ce in ce mai saraca, iar sansele de a descoperi tinere talente sunt din ce in ce mai reduse. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Toata lumea a fost de aceeasi parere: dupa 1990, activitatea cluburilor sportive scolare a fost neglijata, iar copiii au fost din ce in ce mai putin stimulati sa se indrepte spre sportul de performanta. Din pacate nimeni nu a luat nicio masura pentru indreptarea situatiei!
Rasfat pe vremea lui Ceausescu, conditii insalubre acum
Fara fonduri, sau cu bani prea putini, cluburile sportive scolare, care alta data cresteau mari performeri, sunt aproape falimentare in momentul de fata. Din 1998 si pana anul trecut, Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC), sub jurisdictia caruia se afla CSS-urile, nu a mai alocat fonduri pentru aceste unitati ale sale. Abia in 2006 s-a reluat finantarea CSS-urilor, dar sumele alocate reprezinta aproximativ 10 la suta din necesitati. “Anul trecut am primit primii bani dupa multa vreme, pentru reparatii si material sportiv (n.r. – fonduri cu care majoritatea cluburilor au inceput renovarea bazelor si a sediilor)”, ne-a spus Stelian Calinescu, directorul CSS 5 din Bucuresti. Pentru pregatire si competitii insa, care inseamna practic finalizarea activitatii, finantarea a fost mai mult decat modesta, astfel incat in prezent participarea elevilor-sportivi la competitii se face mai mult pe banii parintilor. “Am ajuns sa regretam timpurile de dinainte de ‘89. Pe vremea lui Ceausescu nu se punea problema ca sportivilor sa nu li se dea echipamente sau sa nu aiba unde sa stea si ce manca in timpul intrecerilor. Nu exista sa fim cazati, ca acum, in camine nenorocite cu WC-uri care put. Cat despre tabere sportive scolare, de doi ani nici nu mai poate fi vorba. In astfel de conditii cum sa mai fie tentati copiii sa se apuce de performanta?”, ne-a spus Stelian Calinescu.
Numarul sportivilor, redus la jumatate
In anii ‘80, se poate spune ca CSS-urile, infiintate in 1958, au avut perioada de varf, numarul elevilor care activau in cadrul acestora apropiindu-se de 100.000. Dupa 1989, “reforma” in sportul scolar a insemnat reducerea drastica atat a numarului de locuri pentru sportivii din CSS-uri, cat si a cadrelor didactice. Daca in 2001 numarul total de posturi al tehnicienilor din CSS-uri era de 3.346, in 2002-2003 s-a facut o reducere de 350 de posturi, iar in 2004 s-au “taiat” inca 100 de locuri. Daca pana in 2002 in CSS-uri isi desfasurau activitatea aproximativ 75.000 de elevi, in 2002 numarul acestora a fost redus la 50.000, iar in prezent, din cele 80 de CSS-uri care functionau independent inainte de 1989, au mai ramas doar 62, iar din cele 60 care isi desfasurau activitatea pe langa scoli sau licee, au ramas 32, pe langa liceele cu program sportiv.
Octavian Morariu, campion la dat din gura
Cifrele de mai sus nu sunt straine sefilor forurile implicate in gestionarea sportului romanesc, dar de ani de zile acestia trag semnale de alarma si atat. Pana acum nimeni nu a realizat nici un proiect real de reforma care sa ajunga pe masa guvernantilor. Octavian Belu, ultimul venit in fruntea Agentiei Nationale pentru Sport (ANS), s-a declarat plin de bune intentii, ca si predecesorii sai. El a spus ca, impreuna cu Octavian Morariu, presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman (COSR), va milita ca CSS-urile sa fie finantate de administratiile locale, pentru a ne alinia la politica europeana. Alianta Belu-Morariu nu pare insa tocmai fericita, in conditiile in care fostul antrenor al lotului de gimnastica nu are experienta manageriala, iar Morariu nu a stiut sa gestioneze un proiect similar, intocmit de catre MEC, pe care l-a avut in mana in urma cu trei ani, pe vremea cand se afla in fruntea ANS. Culmea este ca tocmai Morariu incearca acum sa ne convinga ca sportul romanesc n-ar fi ajuns in situatia dramatica din prezent daca s-ar fi luat masuri mai de mult! Seful COSR a evitat sa raspunda ce l-a impiedicat sa inceapa reforma inca de cand el insusi era in fruntea ANS.
Copii talentati, “ascunsi”
Evident, exista pareri pro si contra vizavi de oportunitatea trecerii CSS-urilor la administratiile locale, asa cum s-a intamplat cu liceele cu program sportiv, dar nu vom insista asupra acestui aspect.
Este mult mai important ca, din cauza unui sistem defectuos de competitii, dorinta elevilor de a porni spre marea performanta este anihilata. Mai exact, MEC incurajeaza un sistem de competitii nationale la care participa doar elevii nelegitimati la cluburi sportive, sistem care, dupa parerea specialistilor, inseamna ingroparea sportului de performanta. Argumentul este simplu: nivelul unei competitii la care participa sportivi slabi este scazut si nu starneste interesul. Un exemplu elocvent este cupa liceelor la baschet, care a devenit o intrecere stearsa dupa ce li s-a interzis participarea jucatorilor legitimati. “Inainte profesorul de educatie fizica de la scoala era primul selectioner. Cand observa un elev cu aptitudini catre o anumita disciplina il trimitea la sectia specifica din cadrul unui club sportiv scolar. Acolo copilul isi imbunatatea performantele, daca era foarte bun era selectionat la loturile nationale, iar profesorului ii crestea cota. Acum cota cadrelor didactice creste doar daca elevii lor obtin rezultate in campionatele scolare ale MEC, la care de vreo sapte ani nu mai au voie sa participe decat sportivi nelegitimati. Prin urmare, dascalii din scoli au inceput sa-si ascunda copiii talentati pentru a nu fi legitimati la CSS-uri. In cel mai bun caz, unii profesori isi indruma elevii catre CSS-uri, dar numai cu conditia sa nu fie legitimati”, ne-a explicat mecanismul din sportul scolar Alexandru Spiridon, fost inspector de specialitate in cadrul MEC, unul dintre autorii proiectului de trecere a CSS-urilor la administratia locala.
Poate, cei din MEC, COSR sau ANS ar trebui sa se inspire un pic si din modul de organizare a unor competitii juvenile “private”, ca sa spunem asa, gen cupa liceelor la fotbal, care au un impact puternic, un succes la public deosebit si, nu in ultimul rand, “produc” sportivi. Iar primul exemplu care ne vine in minte este cel al lui Ogararu, ajuns la Ajax, via Steaua, dupa ce a fost remarcat la cupa liceelor.
Numar CSS inainte de 1989: 140 (80 independente, 60 cu activitate pe langa scoli sau licee)
Numar CSS in 2006: 94 (62 independente, 32 pe langa liceele cu program sportiv)
