Din ziarele de marţi, aflăm când a apărut Parchetul Naţional Anticorupţie, povestea mafiotului care voia să fugă în Belize cu pașaport românesc falsificat, care este motivul pentru care PFA şi firmele nu reuşesc să respecte legislaţia fiscală, care sunt problemele cu care se confruntă fermierii români, dar şi de ce Poşta Română că nu mai vinde plicuri de peste două luni.
Ziarul Adevărul ne prezintă o campanie despre fenomentul luptei anticorupţie. Astfel, publicaţia prezintă povestea apariţiei Parchetului Naţional Anticorupţie, o instituţie înfiinţată în 2002 de guvernul Năstase pentru a lua ochii Uniunii Europene. La începutul anilor 2000, premierul Adrian Năstase era supranumit „El Însuşi“. Pe la colţuri se vorbea că ar fi strâns „sub plapumă“ un miliard de dolari – capital propriu. Baronii strigau din teritoriu către procurori: „Vedeţi-vă de treaba voastră, nu faceţi voi ce vreţi!“, iar afaceriştii tranziţiei sfidau totul în jur, în dispreţul surd al oamenilor simpli. Istoria apusului acestei generaţii de băieţi deştepţi se suprapune cu scurta viaţă a unei instituţii: Parchetul Naţional Anticorupţie. Corupţii devin părinţii anticorupţiei În iulie 2002, revista „Dilema“ dedica dosarul săptămânal unei teme cu greutate: „Încrederea în justiţie“. Erau publicate rapoarte şi sondaje ale organismelor internaţionale precum Banca Mondială sau Fundaţia Soros, care arătau percepţia românilor faţă de justiţie: procurorii şi judecătorii erau plasaţi pe locul al doilea la capitolul suspiciuni de corupţie, după funcţionarii vamali. 90% din populaţia României era de părere că, de când Guvernul Năstase e la putere, corupţia a crescut sau a rămas la fel ca înainte. Pe această fundaţie de neîncredere, la sfârşitul verii lui 2002, Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, face public anunţul de înfiinţare a noului Parchet Naţional Anticorupţie. Într-un discurs istoric, premierul Adrian Năstase denunţă corupţia şi clientelismul baronilor locali şi arată acuzator cu degetul înspre judeţele care dezvoltaseră „comportamente de stat în stat”. De ce un partid plin de corupţi – din Kiseleff 10 până la lipitorii de afişe – îşi asuma o asemenea iniţiativă? Politologul Alina Mungiu Pippidi explică: „România era ca într-o cursă de iahturi într-o regată europeană. Păi, cum puteau să intre ungurii în Europa şi noi să nu intrăm? Electoratul sancţiona imediat partidele care rămâneau în urmă. Era un cost politic mare. Ca să fie realeşi, Năstase şi ai lui au mizat pe performanţa europeană. Au fost forţaţi să facă legile anticorupţie şi să înfiinţeze PNA-ul. Dar, ca la toate legile din România, intenţia lor era să nu le aplice“. Înfiinţarea PNA-ului a fost tratată cu atâta seriozitate încât vreme de şase luni nu s-a găsit un sediu adecvat pentru această instituţie care trebuia să bage spaima în hoţii cu gulere albe. S-au încercat tot felul de variante, de la o cazarmă militară la fostul sediu Bancorex. Până la urmă, PNA-ul a primit câteva camere la etajul 5 al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. „Sigur că era greu să le găsim un sediu numai pentru ei“, spune astăzi Rodica Stănoiu, ministru al Justiţiei în 2002. Dincolo de problemele cu spaţiul, de lipsa calculatoarelor şi a mobilierului, PNA-ul se confrunta, în prima zi de existenţă, cu o îngrijorătoare lipsă de personal. Adrian Miclescu, fost procuror PNA, îşi aminteşte că la 1 septembrie 2002, în prima zi de lucru la noua instituţie, s-au strâns cinci oameni. Asta în condiţiile în care schema prevedea 75 de procurori şi 125 de poliţişti. În atmosfera anilor 2000, nimeni nu avea încredere, nici măcar oamenii din sistemul judiciar. Toţi credeau că PNA-ul e o toană, la fel ca multe alte organisme anticorupţie care apăruseră şi-apoi dispăruseră încet, fără ca cineva să bage de seamă.
Evenimentul Zilei ne prezintă povestea mafiotului care voia să fugă în Belize cu pașaport românesc falsificat. O rețea de falsificatori din Moldova a reușit să contrafacă acte de identitate românești. Liderul acesteia era un angajat al unui serviciu de securitate. Printre amatorii de falsuri: urmăriți general și suspecți de terorism. Teroriști, membri ai mafiei sau urmăriți general au apelat la serviciile unei grupări din Republica Moldova care au reușit să falsifice perfect acte de identitate românești. Liderul organizației a fost identificat în discuțiile telefonice ca „Dorin”, locuiește în Chișinău și este „posibil funcționar public într-o structură de securitate”. Detaliile apar în rechizitoriul procurorilor Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din Parchetul General, prin care au fost trimiși în judecată liderul rețelei din România, Nicu Rus (47 de ani) și alte zece persoane. Cazul a explodat în februarie 2015, atunci când cinci sirieni suspectați de terorism, care au fost prinși în Italia, cu acte de identitate false, după ce au apelat la această grupare: patru aveau cărți de identitate românești, unul avea documente emise de statul ceh. În martie 2015, procurorii SUPC și ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) au făcut primele descinderi, iar magistrații au emis mandate de arestare pentru mai multe persoane.
Din Capital.ro aflăm că PFA şi firmele vor să respecte legislaţia fiscală, dar nu reuşesc decât în parte, pentru că prevederile sunt neclare şi interpretabile, fiind dublate de proceduri greoaie. Este una dintre concluziile sondajului realizat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) cu13.500 de contribuabili şi 1.500 de funcţionari. Cercetarea mai arată că doar o treime îşi achită impozitele de bună voie, cu toate că 96% îşi declară obligaţiile. Deşi cunoaşte rezultatele de aproape doi ani, guvernul continuă modificarea haotică a legislaţiei fiscale. 53% dintre contribuabilii intervievaţi au spus că legislaţia este principalul obstacol în îndeplinirea obligaţiei de plată a taxelor. Al doilea motiv, în opinia celor chestionaţi, constă în procedurile neclare şi interpretabile, iar al treilea este presiunea fiscală foarte mare (nivelul impozitelor). Funcţionarii ANAF confirmă părerea contribuabililor. 46% dintre aceştia admit că legislaţia împiedică plata voluntară a taxelor, 19% indică procedurile, iar 17% presiunea fiscală foarte mare. O deosebire semnificativă de percepţie este în privinţa efectelor crizei economice. Doar 15% dintre contribuabili spun că nu s-au conformat la plată din această cauză, în vreme ce 38% din funcţionari pun neplata pe seama crizei. Explicaţiile privind conformarea redusă la plată din cauza legislaţiei, procedurilor şi nivelului impozitelor par veridice, atâta timp cât 96% dintre contribuabili îşi declară obligaţiile fiscale, prin urmare fac afaceri la vedere şi îşi recunosc datoriile.
Wall Street ne vorbeşte despre ediţia a V-a a evenimentului Inovația în IT&C, care va avea loc miercuri. Tineri antreprenori de succes, ”trecuti” prin finanțări multiple, dar și companii deja consacrate vor fi prezente la acest eveniment, care propune o abordare nouă asupra inovației tehnologice și rolul acesteia pentru companiile din România. Alături cei mai importanți specialiști în IT&C, se vor dezbate cele mai bune soluții prin care IMM-urile, antreprenorii și nu numai pot inova în acest domeniu. Subiectul central al evenimentului de anul acesta va fi „Transformarea afaceriii tale în contextul celor mai relevante tendințe din tehnologie” – accesorii inteligente, cloud, big data, mobile, interconectare etc.
Din Ziarul Financiar aflăm că agricultura, o piaţă de aproape 17 mld. euro, dar cu potenţial de dublare, este prinsă în hora producţiei şi comerţului de materii prime pentru că zootehnia este în declin, iar numărul de animale rămâne la jumătate faţă de acum 25 de ani. Fermierii români prezenţi ieri la evenimentul ZF „Agricultura intră în febra banilor europeni“ afirmă că România poate deveni o putere agricolă doar dacă transformă grâul şi porumbul prin creşterea animalelor în lapte şi carne. În opt ani de prezenţă în UE, România a pierdut 0,7 milioane de capete de bovine şi 1,6 milioane de porcine. „Valoarea adăugată o putem mări prin transformarea producţiei primare în produse procesate natural. Animalul transformă grâul, porumbul sau lucerna în lapte şi carne, iar abia apoi se adaugă valoare adăugată prin procesare industrială“, a spus ieri Nicuşor Şerban, proprietarul fermei de 2.000 de bovine Agroserv Măriuţa din Călăraşi. Agricultura a crescut în zigzag în primii opt ani de apartenţă la UE, dar România a reuşit să se afirme doar ca un vânzător de materie primă ieftină. Vapoarele de cereale şi animale vii au făcut cozi în portul Constanţa, produsele româneşti şi-au făcut loc pe pieţele de export, dar cu o zootehnie în genunchi povestea agriculturii este doar cea a unui gigant cu picioare de lut. Creşterea animalelor este singurul element care asigură majorarea valorii adăugate din agricultură în condiţiile în care produc-ţia de grâu, porumb sau rapiţă sunt segmente de volum cu marje reduse pe unitatea de produs.
Din Gândul.info aflăm cum explică Poşta Română că nu mai vinde plicuri de peste două luni. Explicaţia oficială oferită de Poşta Română este: ”lipsa plicurilor de la vânzare în oficiile Poştei Române este o situaţie temporară, care ţine de raţiuni tehnice”. Mulţi dintre români au avut surpriza neplăcută chiar luni, când expira termenul limită la care pot fi trimise declaraţiile de venit la Fisc, iar acest lucru se putea face folosind serviciile Poştei. ”Lipsa plicurilor de la vânzare în oficiile Poştei Române este o situaţie temporară, care ţine de raţiuni tehnice. Mai exact, noile prevederi legislative – care impun, începând cu 2016, obligativitatea introducerii caselor de marcat cu jurnal electronic – se suprapun unei situaţii interne: Poşta Română trebuie să refiscalizeze casele de marcat (cu rolă de hârtie) de pe fostele Direcţii Regionale (desfiinţate în urma reorganizării companiei) pe datele de identificare fiscală ale Poştei Române”, este răspunsul primit de gândul de la Poşta Română. Compania precizează că a iniţiat demersuri pentru a refiscaliza aceste aparate, dar lipsa firmelor abilitate să realizeze acest up-date tehnic a prelungit procedura.
Hotnews ne prezintă imagini din avion și din teren cu autostradă A1 în construcție de la Lugoj la Deva (Loturile 2,3 și 4); A1 Lugoj – Deva, în construcție (mai 2015); A1 Lugoj – Deva, în construcție (mai 2015) . Fotografiile surprind avansul lucrărilor pe unele porțiuni, precum și zonele de șantier unde execuția trenează. Stadilul lucrărilor la autostrada A1 Lugoj – Deva Lot 2 este de 8.68%. Au fost construiţi, până în acest moment doar 28,75 Km. Valoarea totală a contractului este de 562.73 milioane lei şi are ca termen de finalizare luna mai a anului 2016. În ceea ce priveşte autotrada A1 Lugoj – Deva Lot 3, stadiul lucrărilor a ajuns la 14.32%, fiind construiţi 21,14 Km. Acest contract costă 579.92 milioane lei şi are ca termen de finalizare tot luna mai a anului 2016. Cu privire la autostrada A1 Lugoj – Deva lot 4, stadiul lucrărilor este de 28,15%. Au fost construiţi 22,14 Km. Valoarea contractului este de 419.4 milioane lei şi are ca termen de finalizare luna mai 2016.
Din Prosport aflăm că Mirel Rădoi este cu un pas în Ghencea, lucru confirmat încă o dată de Gigi Becali, care, intrat în direct la DigiSport, a încercat să explice de ce a ales să facă acest anunţ înainte de finalul stagiunii. De asemenea, creditorul Stelei a lăsat să se înţeleagă faptul că a ales varianta Rădoi, dezgustat de faptul că a fost bombardat de alţi antrenori sau de reprezentanţii, care ar fi vrut cu orice preţ să antreneze echipa campioană. „Poate nu e etic să îl anunţ pe Mirel Rădoi acum, dar eu m-am ţinut de cuvânt faţă de Gâlcă. Eu i-am spus lui tot, nu am fost fals. I-am spus că nu îl schimb, că îşi va termina contractul. Şi dacă aveam garantat 100 de milioane, nu îl schimbam pe Costel. Am fost bombardat de mesaje, de la Reghe, de la nevastă-sa, de la Mara, de la Bilaşco. Aveam două variante: Reghe şi Dan Petrescu. Să vă zică Mara că e în studiou, Dan Petrescu a vrut să vină pe gratis până la vară. I-a dat Bilaşco mesaje peste mesaje lui Luţu să îl aduc pe Dan Petrescu. La toţi le-am zis aşa: Eu nu îl dau afară pe Gâlcă”, a spus Gigi pentru sursa citată, nu înainte de a-l umili încă o dată pe fostul antrenor, Reghecampf, care „a dat târcoale” tot returul: „M-am întâlnit cu Reghe, ştiţi ce mi-a zis? Nici nu vă mai zic, că mă cert cu el. Am avut clipe frumoase cu el, suntem prieteni şi am câştigat bani împreună. Nu vreau să vă zic acum despre ce e vorba”. Sesizând probabil că numirea lui Rădoi înainte de finalul stagiunii ar putea să îi afecteze pe jucători, care să piardă din concentrare înainte de partidele decisive cu CSMS Iaşi – campionat – şi „U” Cluj – Cupă -, Becali a mai nuanţat iminenta numire a fostului fundaş central.
