În ziarele de joi, aflăm că Primăria Sectorului 3 vrea să concesioneze toate piețele agroalimentare din administrarea sa, dar și mai multe detalii din dosarul ”Revoluției”. În continuare, citim despre candidații care se luptă pentru cele două posturi disponibile din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica și aflăm de ce se feresc unii investitori să vină în România.
În Adevărul, citim ce li se predă elevilor de liceu la istorie. Cu toate că şcoala românească se poate lăuda cu programe şcolare foarte încărcate cu tot felul de informaţii pe care de cele mai multe ori nici nu le folosim după ce terminăm clasa a XII-a, românii tot au o mare problemă cu informaţia de bază şi cultura generală despre istoria propriei ţări. Cele mai mari probleme le avem cu istoria contemporană, în special cea postdecembristă, iar lipsa cea mai mare de cunoştinţe despre ultimii 25 de ani o au tinerii, cei care s-au născut la Revoluţie, spun profesorii. În primul rând, programa şcolară nu tratează în amănunt istoria recentă a României decât puţin la liceu, când elevii de clasa a IX-a studiază „Imaginea României după 1989 în presa din străinătate“ şi elevii de clasa a XII-a studiază un capitol numit „Construcţia democraţiei postdecembriste în România“. Profesorul universitar de istorie contemporană Mihai Retegan, de la Universitatea din Bucureşti, spune că atunci când vin la facultate, studenţii au puţine cunoştinţe despre istoria contemporană. „Au cunoştinţe palide despre ultimii 25 de ani“, a spus profesorul Retegan.
Cotidianul scrie circumstanțele suspecte în care a murit jurnalistul belgian Danny Huwe în timpul Revoluției. Astfel, Asociația ”Decembrie ’89” a demonstrat că jurnalistul nu a fost împușcat de ”teroriști”, ci de militarii Comandamentului Trupelor de Grăniceri, la comanda şefului unităţii, colonelul Petre Teacă. Dosarul a fos transmis Ambasadei Belgiei, care însă nu a avut nicio reacție. În focul Revoluţiei din ’89 au pierit sau au fost răniţi de “terorişti” în circumstanţe neclare şi alţi jurnalişti străini, despre care reprezentanţele străine la Bucureşti nu au scos nicio vorbă.
Hotnews scrie că Primăria Sectorului 3 vrea să concesioneze cele opt piețe agroalimentare pe care le are în administrare pentru următorii 20 de ani. Insituți și-a motivat decizia spunând că nu există buget pentru modernizarea lor. Suma estimată de studiul de oportunitate este de aproximativ 21 milioane lei. În comparaţie însă, pentru amenajarea trotuarelor de pe bulevardul Unirii, Primăria a plătit mult mai mult – circa 10 milioane de euro, pentru amenajarea unei piaţete în faţă cinematografului Gloria – 1,7 milioane euro, iar pentru amenajarea spaţiilor verzi cu celebrele diafragme roşii – 20 milioane de euro. În plus, din experienţa altor primării din Bucureşti, concesionarea pieţelor s-a dovedit de cele mai multe ori o afacere păguboasă, în locul acestora apărând fie blocuri de birouri cu supermarket la parter, fie au rămas în paragină.
Evenimentul Zilei dezvăluie detalii din modul în care a fost instrumentat dosarul Revoluției. Gheorghe Alexandrescu, medicul legist care s-a ocupat de dosarele morților de acum 25 de ani, a declarat că Parchetul General a refăcut arhiva, în 2009, iar atunci, mai multe cadavre au fost deshumate.
Ziarul Financiar scrie că șapte persoane, inclusiv foşti directori E.ON şi Hidroelectrica, dar şi preşedintele CNADNR, îşi dispută cele două posturi libere din Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, companie de stat cu afaceri de peste 2 miliarde de lei anual. Ministerul Economiei, care controlează transportatorul de electricitate, a propus de unul singur nu mai puţin de şase candidaţi, iar singurul acţionar privat care şi-a înaintat o propunere a fost SIF Moldova.
Capital arată că, din cauza deficitului de de muncitori calificaţi nu apar fabrici noi. Ccostul calificării muncitorilor români ridică semne de întrebare în privinţa profitabilităţii unor fabrici noi, a spus reprezentantul local al liderului mondial în producţia de materiale pentru construcţii, Saint-Gobain. Costurile cu forţa de muncă din Bucureşti sunt cu circa 20% mai scăzute decât cele din Varşovia şi Bratislava şi cu 15% sub cele din Praga, ceea ce face din România una dintre cele mai bune destinaţii de investiţii, arată o analiză realizată recent de compania de consultanţă în management Hay Group România. ”Forţa de muncă ieftină nu înseamnă nimic. Ai nevoie de oameni calificaţi. Să califici forţa de muncă ieftină te costă atât de mult, încât nu ştii dacă merită. Există un mare deficit de profesionişti în România, nu doar în construcţii“, spune Constantin Hariton, directorul general al Saint-Gobain Construction Products România şi delegat general adjunct al grupului francez pe piaţa locală.
Wall Street notează că proiectul de reabilitare termică din România ar putea fi gata abia în 2030. Reprezentanţii ROMEPS susţin că riscăm să fim nevoiţi să dăm jos lucrări de anvelopare deja executate din cauza că acestea nu respectă standardele impuse de UE, iar un termen „optimist” de finalizare a întregului proiect naţional ar putea fi 2030, cu 10 ani peste nivelul limita impus de Uniunea Europeană. Reducerea consumului de energie din locuinţe este o normă europeană care se va aplică tuturor construcţiilor de locuinţe noi începând cu anul 2020. Până atunci, însă, ţara noastră, precum şi celelalte din Uniunea Europeană, au obligaţia de a reduce consumul de energie cu 20%, conform obiectivelor asumate faţă de UE.
Pro Sport dezvăluie că membri ai Rotary Club – organizaţie discretă care reuneşte politicieni, oameni de afaceri şi intelectuali – sunt în umbra lui Jan Pavel, fostul lider al galeriei „roş-albastre“ care încearcă să preia Steaua de la Gigi Becali. Pavel e sprijinit logistic şi nu numai de persoane influente şi cu mulţi bani, implicarea acestora fiind explicită şi decisivă în stabilirea planului de operaţiuni. Contactat de ProSport, Jan Pavel a fost surprins de întrebările legate de implicarea unor membri ai organizaţiei de mai sus în acţiune – „de ce te interesează chestia asta?“ –, a evitat să furnizeze detalii, dar a repetat că are mulţi prieteni cu bani care îl sprijină şi că „sunt câţiva de la Rotary“. Informaţia a fost confirmată ulterior chiar de Eduard Koler