Galațiul ar putea avea un element de infrastructură rutieră unic în țară, un tunel care să subtraverseze albia Dunării între oraș și malul tulcean. Ideea a fost lansată de primarul Marius Stan în 2013 și tot atunci proiectul a fost inclus pe lista proiectelor strategice ale municipiului Galați pentru exercițiul financiar european 2014-2020. Atunci, Consiliul Municipal (CLM) Galați a alocat 10 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate.
În primul rând, suma de 10 milioane de euro pentru un studiu de fezabilitate a dat naștere unor puternice controverse, deoarece sunt bani cheltuiți în condițiile în care nu se știe dacă stratul geologic de sub albia Dunării permite construirea tunelului. Opinia publică a rămas cu convingerea exprimată de regretatul profesor Octavian Coșovliu, specialist în structura geologică a solului Galați, care a spus că nu se poate face tunelul tocmai din cauza solului din loess. În lipsa unei expertize care să dovedească contrariul, proiectul tunelului a rămas un proiect controversat. Controversele au devenit și mai aprige atunci când a fost elaborat Masterplanul General pentru Transport și a apărut competiția între Galați și Brăila, primarul Galațiului, Marius Stan dorind includerea în Masterplan a traversării Dunării prin tunelul de la Galați, iar fostul președinte al CJ Brăila, Gh Bunea Stancu insistând pe varianta construirii podului de la Brăila. A câștigat Brăila, podul a fost inclus în Masterplanul trimis la Bruxelles, însă Masterplanul a fost retrimis în țară pentru revizuire. Masterplanul nu a mai ajuns la Bruxelles, nici cu pod, nici cu tunel.
Studiul de fezabilitate, realizat de Luis Berger
În pofida tuturor controverselor, primarul Marius Stan a continuat demersurile pentru construirea tunelului. Ca să fie diminuate vociferările a fost micșorată valoarea estimată a studiului de fezabilitate la 4-5 milioane de euro. Firma care realizează studiul de fezabilitate va trebui să se ocupe de expertiza geologică a solului de sub albia Dunării, de proiectul tehnic și găsirea investitorului care să realizeze tunelul.
Licitația pentru selectarea firmei care va realiza studiul de fezabilitate a fost câștigată de reprezentanța la București a consorțiului Luis Berger din Statele Unite. Luis Berger Romania s-a angajat să facă studiile, proiectul tehnic și să găsească finanțarea în baza unui contract de 3,9 milioane euro.
Au început expertizele geologice
Primarul Marius Stan a anunțat că în decembrie a dat firmei Luis Berger Romania ordinul de începere a lucrărilor și acestea sunt în grafic, fiind identificate 7 posibile locații pentru construirea tunelului: „Firma respectivă s-a apucat de treabă. A închiriat niște barje, au făcut deja niște studii geo pe cele două maluri, au identificat 7 posibile locații și urmează să continue lucrarea cu studiile geo pe fundul Dunării pentru o corelare de date. Deci lucrează oamenii, sunt în grafic. Sunt mai mult decât OK. Proiectul merge mai departe, în ciuda unora cărora le place să vorbească pe după uși“, a declarat Marius Stan.
Primarul admite și rezervele specialiștilor
Totuși, acum primarul Galațiului este mai rezervat în ceea ce privește șansele ca tunelul să se facă, admițând și avertismentele specialiștilor că tunelul nu se poate construi la Galați din cauza stratului de loess pe care se află orașul și care s–ar prelungi și sub albia Dunării. „După terminarea studiului, urmează să facă tot ceea ce înseamnă studiul de trafic, proiectul tehnic, dacă totul este în regulă. Sunt pe etape. Tot pe etape plătim și noi. Dacă prima etapă nu ne convine, dacă este nefavorabilă, dacă studiul geo pe fundul Dunării spune că avem numai loess sau mai știu eu ce alt material care este impropriu pentru o construcție atât de serioasă putem să ne oprim și rămânem cu un studiu pe care îl plătim. Trebuia făcut oricum un astfel de studiu pentru Galați, pentru Dunăre. Nu e nici o nenorocire“, a adăugat Stan.
A mai existat proiectul tunelului Giurgiu-Ruse
Mai fusese vehiculată ideea construirii unui tunel pe sub Dunăre prin anii ‚50. În arhiva Comitetului Central al PCR a fost găsit un proiect în limba rusă din anul 1950, intitulat „Proiectul construirii tunelului pe sub Dunăre de lângă orașul Rusciuk (Russe – n red) realizat de Întreprinderea «Metro Proiect» din Moscova“ (vezi facsimil). Precum se știe, tunelul dintre Giurgiu și Ruse nu a fost construit.
STUDIU. O investiție de peste 200 milioane euro
În baza hotărârii CLM Galați nr. 238/2013, prin care tunelul a fost înscris în lista proiectelor strategice 2014-2020, a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elveţiană Basler & Hofmann AG. Lungimea tunelului ar urma să fie de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km ar fi realizaţi prin săpătură deschisă. Lungimea totală a şoselei ce ar urma să lege malul gălăţean de cel tulcean ar fi de 8,96 km. Tunelul va avea două benzi de circulaţie şi o bandă de urgenţă. La fiecare 500 de metri vor fi ieşiri de urgenţă către galeriile de salvare. Potrivit studiului de prefezabilitate, tunelul ar urma să coste 229.355.000 de euro fără TVA, plus până la 40%.
